Prima pagină Maratoanele Descopera Călător de-a lungul Dunării

Călător pe Dunăre cu Opel: de unde începe, de fapt, Dunărea?

10.05.2014 | ● Vizualizări: 2709
„Izvorul Dunării” din curtea palatului Fürstenberg. În prezent, este în curs de restaurare, urmând a fi redeschis în 2015.     Imagine: Jakmal / Wikimedia, Public Domain + zoom
Galerie foto (8)

Deşi vizitatorilor le este arătat, drept ”izvor al Dunării”, un izvor captat într-un bazin aflat în curtea unui castel din Donaueschingen, aceasta este o convenţie făcută de dragul atracţiei turistice. Discuţia asupra izvoarelor Dunării e veche şi a constituit, timp de secole, un subiect de controversă.

Să stabileşti de unde începe un mare fluviu nu e lucru uşor. Stau mărturie expediţiile ample întreprinse în secolele trecute pentru aflarea izvoarelor Nilului sau controversele - care durează şi azi - asupra adevăratului punct de origine al Amazonului. Un mare fluviu primeşte mulţi afluenţi: pe care dintre ei ar trebui să urci pentru a descoperi adevăratul izvor? 

În cazul Dunării, majoritatea oamenilor de ştiinţă par să se fi pus de acord că Dunărea începe în apropiere de localitatea Donaueschingen, prin unirea a două râuri – Breg şi Brigach –, care izvorăsc din Pădurea Neagră, o zonă din landul Baden-Württemberg, în sud-vestul Germaniei. 

De-a lungul timpului, diferiţi geografi au susţinut că fie izvorul lui Breg, fie cel al lui Brigach ar trebui să fie considerat drept obârşie a Dunării, disputa începând încă din secolul al XVI-lea.

Evident, din motive de patriotism local şi din considerente turistice, mai multe localităţi ar vrea să aibă pe teritoriul lor „punctul de unde începe Dunărea”. La izvorul pârâului Breg, o placă aşezată pe o piatră indică locul drept „izvor la Dunării”, ceea ce, desigur, atrage drumeţii spre acest loc şi spre cea mai apropiată aşezare, Furtwangen. 

Dar, în viziunea marii majorităţi a europenilor, „locul unde ia naştere Dunărea” rămâne confluenţa de lângă orăşelul Donaueschingen, locul unde cele două râuri, Breg şi Brigach, îşi împreunează apele, formând marele fluviu. 

Confluenţa râurilor Breg şi Brigach - locul unde ia naştere Dunărea.    Foto: Drombalan / Wikimedia, CC BY-SA 3.0

Menţionat pentru prima dată, sub numele de Esginga, în 889, Donaueschingen, aşezat la aproape 700 de metri altitudine, în mijlocul frumoaselor peisaje ale Pădurii Negre, este azi un orăşel cu aproximativ 21.000 de locuitori şi un obiectiv turistic vestit. El face parte, împreună cu alte două orăşele,  Hüfingen şi Bräunlingen, din aşa-numitul „Ţinut al Izvoarelor Dunării” (Quellregion Donau) care oferă, printre alte atracţii, prilejul unor admirabile plimbări cu bicicleta, pe o reţea de drumuri ce înconjoară cele 3 oraşe, trecând prin zone rurale deosebit de pitoreşti.

Capitalul său turistic, articulat în jurul calităţii de „loc unde începe Dunărea”, este completat de clădirile vechi şi frumoase cu care se laudă mai toate orăşelele germane de pe malurile Dunării (între altele, ansamblul de clădiri Art Nouveau de pe Karlstrasse), de fântîni (Fântâna Dianei, Fântâna Hansel, Fântâna Muzicienilor), Palatul Fürstenberg, (înconjurat de un parc fermecător), biserici vechi, dar şi obiective moderne, precum Muzeul Copiilor şi al Tineretului, ce oferă prilejul unor experimente interactive de ştiinţă şi tehnologie, dovedind că Donaueschingen, ca şi alte orăşele străvechi de pe malurile Dunării, ştie, în ciuda vârstei milenare, să rămână în pas cu vremurile, adăugând cultură contemporană atracţiilor reprezentate de vechile sale monumente. 

Biserica St. Johann, Donaueschingen.    Foto: Adrian Mihălţianu

Biserica St. Johann, Donaueschingen.    Foto: Adrian Mihălţianu

Fântâna Dianei, Donaueschingen    Foto: Adrian Mihălţianu

Fântâna Dianei, Donaueschingen    Foto: Adrian Mihălţianu

Fântâna Hansel, Donaueschingen.    Adrian Mihălţianu