Home » Calatoria virtuala » Mediterana » Alexandria

Alexandria

Publicat: 20.07.2009
O asezare atat de mare si de spectaculoasa precum Alexandria nu putea scapa de acele epitete inflorite, care inscriu anumite orase in asa-numita categorie a perlelor rare. Prin urmare, in articolul de fata vom strabate in lung si-n lat Alexandria, cunoscuta metaforic si sub denumirea pretioasa de “perla Mediteranei”.

Interesant este faptul ca, odata pornit in parcurgerea hartii istorice sau fizice a orasului, poti ajunge la concluzia ca aceasta comparatie defavorizeaza Alexandria. Chiar daca Egiptul de astazi afiseaza doar o copie palida a maretiei trecute, numarul de turisti pe care tara ii gazduieste anual este o garantie ca ceva din farmecul sau personal inca mai dainuie si astazi. Egiptul este una dintre destinatiile preferate de vacanta ale turistilor romani, insa legaturile sunt mai stranse decat atat. Orasul Alexandria este infratit cu orasul nostru de la mare, Constanta, dar si cu Bratislava din Slovacia, Odessa, Ucraina, Cleveland si Baltimore, Statele Unite, Kazanlak, Bulgaria, Durban, Africa de Sud, Sankt Petersburg, Rusia, Shanghai, China.

O istorie egipteana

Nu putem vorbi despre Alexandria, fara a-i pomeni istoria.  Pur si simplu cele doua notiuni nu pot fi separate, caci una in absenta celeilalte nu mai marcheza nimic deosebit, sunt doar o istorie si un oras din miile de orase ale lumii; separate, devin doar doua notiuni din sfera banalului. Abia atunci cand vorbim de istoria Alexandrei, povestea incepe deja sa aiba o turnura interesanta.

Putine orase ale antichitatiii au mai supravietuit pentru a vedea zorii erei moderne, insa si mai putine orase au fost binecuvantate cu un trecut atat de bogat, mustind de istorie si legende la fiecare pas al calatorului.

Orasul a fost fondat de catre Alexandru Macedon in anul 334 i.Hr., fiind botezat in onoarea inteimeietorului sau,  Alexandria. Alexandru cel Mare este doar una dintre personalitatile orasului, insa nu singurul simbol care i-a purtat faima in lung si lat. Ii urmeaza indeaproape Farul si Biblioteca din Alexandria.

  • Farul din Alexandria, una dintre cele sapte minuni ale lumii antice, a fost ridicat pe insula Pharos in secolul III i.e.n. de catre Ptolomeu. Nu e greu de imaginat de ce farul a fost considerat o minune a lumii sale: inaltimea era oarecum neobunsuita pentru acele vremuri – intre 115 si 150 de metri, devenind rapid una dintre cele mai inalte constructii ale acelor timpuri, fiind devansat doar de catre pirmamide. Farul a fost construit pe trei etaje, ultimul dintre acestea fiind dotat cu oglinzi care reflectau in timpul zilei lumina solara, iar in timpul noptii gazduia un foc mare. Doua cutremure care au avut loc la perioade de timp apropiate, in 1303 si 1323 au pus capat pentru totdeauna maretiei acestuia.

  • Biblioteca din Alexandria a fost un foarte important centru cultural, poate cel mai mare al lumii antice, unde filosofii si oamenii de stiinta ai vremii se intalneau in cautarea cunoasterii. Nu se poate vorbi de Alexandria, fara a se pomeni despre, daca nu cea mai mare, cu siguranta cea mai cunoscuta biblioteca a lumii antice. Odata cu pieirea ei in circumstante inca nelamurite complet, a murit si o parte din sufletul omenirii. Aici, cultura a inflorit sub patronajul dinastiei ptolomeice si a functionat pentru mult timp ca un centru important de educatie, cel putin pana la cucerirea Egiptului de catre romani si, probabil, cateva secole dupa. Functionand, de asemenea, si ca o institutie de cercetare, rafturile bibliotecii adaposteau importante lucrari de matematica, astronomie, fizica sau stiinte naturale. Aici a aparut pentru prima data conceptul de metoda stiintifica si tot aici a fost pus in practica. In vremea respectiva, Alexandria gazduia cea mai mare comunitate evreiasca din lume, iar orasul a devenit locul unde a luat nastere Septuaginta, prima traducere greceasca a bibliei evreiesti.

Circumstantele in care o mare parte din cultura si cunostintele lumii antice au disparut mistuite de foc, nu se cunosc cu exactitate. Atat parerile, cat si taberele sunt impartite in randul istoricilor. Cele patru variante imbratisate de catre cercetatori, istorici si oameni de stiinta sunt acestea: fie a fost distrusa in timpul razbioului alexandrian din anul 48 i.Hr., fie in timpul atacului aurelian din secolul III d.Hr., fie ca urmare a decretului dat de Theophilus in anul 391 d.Hr.., sau, in cele din urma, in timpul cuceririi musulmane din anul 642 d.Hr. Sau mai tarziu…

Diferentele mari intre ani sunt date de numarul mic de documente care mentioneaza acest eveniment, insa care ofera circumstante distincte dezastrului. Chiar daca nu vom afla niciodata cu exactitate anul in care am fost vaduviti de una dintre cele mai mari mosteniri culturale ale omenirii, stim cu siguranta ce am pierdut atunci. Pentru a onora si a comemora unul dintre primele centre de invatamnt ale lumii, in apropierea locului in care se presupune ca a existat Biblioteca, a fost ridicata in anul 2002, o alta biblioteca, denumita Bibliotheca Alexandrina.

Per total, Alexandria a devenit unul dintre cele mai minunate orase ale lumii grecesti, devansat doar de Roma in marime si bogatie. Suprematia orasului a luat sfarsit odata cu cucerirea Egiptului de catre arabi in 641. Acestia au decis sa infiinteze o noua capitala, Cairo, care avea sa ramana capitala Egiptului pana in prezent.

Dintr-un mare oras al bogatiei culturale a carui moneda de schimb era cunoasterea, Alexandria a devenit doar un port comercial, a carui supravietuire era asigurata, cum altfel, prin mijlocirea banilor. In jurul anului 1300, Marco Polo vorbeste despre Alexandria ca despre unul dintre cele mai aglomerate doua porturi ale lumii, dupa Quanzhou, China, punctul estic terminus al Drumului Matasii. De fapt,  cuvantul englezesc "satin", care exista si in limba romana, vine chiar de la numele acestui oras-port. Denumirea araba a orasului Quanzhou era Zaiton, care a dat englezescul "satin".

Insa, pozitia geografica strategica a Alexandriei nu i-a adus numai beneficii. Pe langa comertul practicat la scara larga, care a asigurat intotdeauna o oarecare bogatie, orasul a trezit si interesul strategilor militari ai epocilor trecute. Trupele lui Napoleon au rascolit orasul in anul 1798, insa britanicii l-au cucerit in urma asediului Alexandriei din 1801. Egiptenii, aflati sub conducerea lui Mohammed Ali, au preluat controlul orasului si l-au reconstruit, insa rascoala din 1881 si masacrele asupra europenilor care locuiau aici, au facut ca britanicii sa isi doreasca revansa. Rezultatul se traduce in bombardamentul de trei zile, care din pacate, au redus centrul orasului la o ruina.

Inca o data Alexandria avea sa renasca din propria cenusa. Viata cosmopolita si decadenta din timpul celui de-al doilea razboi mondial a servit drept sursa de inspiratie pentru unul dintre cei mai mari poeti ai orasului modern, Constantine P. Cavafy. Scene din viata asezarii mai povestesc si Laurence Durrell, in al sau celebru “Cvartetul din Alexandria” si E.M.Forster in ceea ce a ramas pana in prezent, cel mai bun ghid al Alexandriei din toate timpurile: “Alexandria: A History and Guide” din 1922.

In anii ’50, conducatorul nationalist Gamal Abdel Nasser a dus o politica extrema de nationalizare, care a avut drept rezultat expulzarea strainilor, inclusiv a comunitatii grecesti care numara in jur de 150.000 de membri.

In prezent, Alexandria este un oras maritim putin prafuit, cu o populatie mai mult decat numeroasa (5 milioane de locuitori). Si-a pastrat in schimb, statutul de unul dintre principalele porturi ale Egiptului, cu ale sale rauri de turisti care inunda plajele orasului in fiecare an. Fatada mandra odinioara a orasului pare ca are nevoie de o operatie de cosmetizare urgenta, insa dincolo de ea istoria straveche si cea recenta se ivesc la tot pasul. S-au pastrat urmele treceri lui Napoleon, doar unul dintre multii cuceritori ai orasului, dar si a comunitatii grecesti exilate, sub forma unor mici restaurante si cafenele, care inca mai domina, cumva, scena culturala.

 

Alexandria, azi

Dintr-un punct de vedere metaforic, Alexandria este ca o doamna lipsita de inhibitii. Nu numai ca nu isi ascunde bogatiile, dar nu se sfieste sa si le dezvaluie mai la tot pasul. Te poti plimba prin oras cu un ghid in mana, dar daca l-ai uitat la hotel, nu te mai intoarce dupa el. Chiar si un drum ales la intamplare te poate calauzi catre o surpriza…istorica. Totusi, un pic de organizare este binevenita. Iata ce putem vizita, vedea, admira, fotografia in Alexandria.

  • Citadela Qait Bey – una dintre icon-urile consacrate, fortareata ofera o vedere unica asupra orasului si asupra Marii Mediterane. Construita de catre sultanul Abdul-Nasser Qaitbey in 1477, fortaretei nu i-a fost menita o soarta usoara, de vreme ce de atunci a mai fost reconstruita de doua ori. Locul pe care se ridica in prezent citadela a fost ocupat in trecut chiar de catre Farul din Alexandria, iar menirea ei a fost aceea de a proteja orasul de cruciatii care obisnuiau sa atace dinspre mare.

  • Cimitirul Mostafa Kamel – include patru morminte datand din al doilea secol i.Hr., ale caror decoratii au fost foarte bine pastrate. Cimitirul poarta numele unuia dintre cei mai populari oameni politici ai Egiptului, Mostafa Kamel, cel caruia ii apartine o frumoasa declaratie de devotament facuta poporului sau: “Daca nu m-as fi nascut egiptean, as fi vrut sa fiu egiptean”.

  • Catacombele romane – catacombele reprezinta un uimitor amestec de iconografie romana si egipteana. Cel mai propice moment de vizitare este dimineata sau seara, cand, dupa retragerea puhoiului de turisti va puteti bucura de un moment de relaxare.

  • Coloana lui Pompei – un monument antic, aceasta coloana din granit cu o inaltime de 25 de metri a fost ridicata in onoarea imparatului Diocletian in anul 297 d.Hr. In aceeasi zona veti putea vedea si alte ruine si sculpturi.

  • Teatrul roman – construit in secolul I i.Hr., amfiteatrul roman are o capcitate de 800 de locuri construite din marmura, galerii si sectiuni de pardoseala din mozaic. In perioada dinastiei Ptolemaice, aceasta zona era cunoscuta sub numele de parcul Pan, o gradina a placerilor inconjurata de cladiri si bai romane.

  • Palatul Montaza – ridicat in anul 1892 de catre pasa Abbas Hilmi. Intr-unul din corpurile palatului denumit Haramlek se afla construit la parter un cazinou, iar la etajele superioare a fost infiintat un muzeu al relicvelor roiale. O alta parte, Salamlek, a fost transformata intr-un hotel de lux, in vreme ce o suprafata semnficativa a gradinilor regale sunt deschise vizitarii publicului, insa doritorii trebuie sa plateasca o taxa de intrare.

Daca a venit si randul muzeelor sa fie vizitate, atunci trebuie sa mentionam Muzeul National din Alexandria, Muzeul Greco-Roman, si, mai exotic, Muzeul Bijuteriilor Regale.

Frumsetea arhitecturala a orasului nu este data numai de cladirile vechi sau de ruine cu aer romantic, ci si de siturile religioase, care se remarca indeosebi datorita variatiei culturale indusa de toleranta religioasa. In Alexandria puteti vizita moschei, dintre care cea mai populara este moscheea Abou el-Abbas al-Mursi, construita in 1775 de catre algerieni, pe locul in care a fost inmormantat sfantul din secolul XIII, Ahmed Abu al-Abbas al-Mursi (Abu Abbas). Peretii moscheii sunt imbracati in piatra artificiala, in vreme ce minaretul are o inaltime de 73 de metri. Sediul Bisericii Greco-Ortdoxa este si locul in care se afla patriarhatul Alexandriei si al intregii Africi.

Mergem mai departe catre Catedrala Coptica Ortodoxa, Sf. Marc, fondata in anul 60 d.Hr., care a gazduit scaunul papei din Alexandria timp de aproape 2.000 de ani, pana a fost mutata in anul 1971 in Cairo. Biserica a fost fondata de nimeni altul decat Sf. Marcu care a fost in final, inmormantat aici. Insa nu pentru mult timp. In anul 828 corpul evanghelistului a fost furat de catre venetieni si depus in Basilica Sf. Marc din Venetia, insa capul a ramas in Alexandria. Giulgiul era schimbat de fiecare patriarh in cadrul unui ritual religios, pana cand capul a fost declarat pierdut. In lipsa protectorului ei, nu a ramas foarte multa istorie de depanat. Catedrala a fost reconstruita de cel putin cinci ori, cladirea prezenta datand din 1952.

Acum, ca am vizitat sit-uri istorice, ruine, palate, lacase de cult, putem sa pornim intr-o plimbare de 15 kilometri de-a lungul bulevardului Corniche, la marginea portului, o strada de-a lungul careia ne stau la dispozitie si ne imbie magazine, piete, mai multe locuri istorice, si, mai ales restaurante. O portie de peste, specialitatea culinara a zonei, vine ca o rasplata dupa un lung periplu in memoria locului.

 

Viziteaza Alexandria si in realitate! Descopera.ro iti recomanda Croaziera Italia, Grecia, Egipt, Turciacu vasul MSC Splendida – 11 nopti
(Genova – Katakolon – Atena/Pireu – Rhodos – Alexandria – Marmaris – Creta – Messina – Napoli – Genova)
Afla detalii!

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Creta
Creta
Neapole
Neapole
Palma de Mallorca
Palma de Mallorca
Barcelona
Barcelona