Home » Cultură » Primele calculatoare create de un român

Primele calculatoare create de un român

Primele calculatoare create de un român
Calculatorul CIFA-3 la Centrul de Calcul al Universității din București. Sursa foto: Domeniu Public
Publicat: 13.02.2024
La 13 februarie 1965 au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul „CET–500”.

CET 500 este un calculator românesc realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti în 1964 de ilustrul inginer Victor Toma, refugiat din Basarabia la începutul anilor 1940.

 

 

Acesta a realizat primele calculatoare electronice din Romănia din generaţia I-a, pe bază de tuburi electronice şi  cilindru magnetic de memorie, şi din generaţia II-a , tranzistorizate şi cu memorie operativă pe ferite.

Proiectul logic al calculatorului CIFA-1 Calculatorul Institutului de Fizică (ulterior Fizică atomică) al Academiei a fost prezentat la Simpozionul internaţional de la Dresda (1955) şi, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957. A fost considerat primul calculator electronic realizat în ţările socialiste.

Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice(1959), CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti(1961), CIFA-4 (1962).

În perioada 1962-1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia Romănă şi Academia Bulgară de Stiinţe, a fost construit la Sofia un calculator similar cu CIFA-3, denumit VITOSHA, cu documentaţia şi cu asistenţa tehnică a lui Victor Toma şi a echipei sale. A fost prezentat la Expoziţia naţională bulgară din Moscova (1963) drept primul calculator electronic numeric realizat în Bulgaria.

Din generaţia II-a a făcut parte Calculatorul Electronic Tranzistorizat CET-500, primul de acest gen realizat în ţară (1964). A fost fabricat în regim de microproducţie, fiind utilizat pentru obiective industriale. Conţine circa 2700 tranzistoare şi 1900 diode semiconductoare, memorie internă pe ferite (capacitate: 1 K cuvânt × 37 biţi), iar ca echipamente periferice: lector de bandă perforată (100 caractere/s), maşină de scris (8 caractere/s) şi imprimantă (5 linii × 160 caractere/s). Viteza de lucru este de 5 k instrucţiuni/s, numărul de instrucţiuni e de 32, lungimea cuvântului — 37 biţi, iar modul de prelucrare al cuvântului este paralel.

A fost prezentat publicului la Tîrgul Internaţional Bucureşti (1964). A urmat CET-501 cu performanţe superioare în privinţa vitezei, a capacităţii memoriei operative, a setului de instrucţiuni şi a echipamentelor periferice folosite (1966). Un al 2-lea exemplar a fost destinat Combinatului Metalurgic Hunedoara.

Toate calculatoarele electronice  realizate la Institutul de fizica atomică au fost efectiv folosite pentru rezolvarea unui mare număr de probleme tehnico-ştiinţifice prezentate atît de IFA cât şi de alţi beneficiari.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 13 februarie:

1453 – Iancu de Hunedoara a încetat să mai fie guvernatorul Ungariei. Dieta de la Pozsony a confirmat restaurarea puterii regale, restaurare cerută de magnaţii unguri. Iancu a păstrat titlul de căpitan suprem al Ungariei şi al Transilvaniei.

1571 – A încetat din viaţă Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (n. 1 noiembrie 1500)

1689 – Parlamentul britanic a adoptat “Carta Drepturilor” (Bill of Rights), act fundamental al sistemului legislativ britanic

1793 – S-a născut pictorul german Philipp Veit

1841 – Medicul francez Charles Gabriel Pavaz a inventat seringa

1849 – Delegaţia adunării române de la Sibiu, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, a înfăţişat împăratului „Petiţiunea generală a fruntaşilor români dinTransilvania, Banat şi Bucovina”, care cerea, între altele, legitima constituire a naţiunii romane într-un organism statal de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, reprezentanţă proporţională în parlamentul imperial

1856 – Congresul de pace de la Paris prin care s-a încheiat Războiului Crimeii

1877 – A încetat din viaţă Costache Caragiale, actor, regizor şi dramaturg, primul director al Teatrului Mare Naţional din Bucureşti

1880 – S-a născut, la Iaşi, savantul Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii sociologice din Bucureşti (m. 30 octombrie 1955)

1883 – A încetat din viaţă celebrul compozitor german Richard Wagner („Tristan si Isolda”, „Lohengrin”, „Parsifal”) (n. 22 mai 1813)

1895 – A fost brevetat “Cinematograful Lumiere”, aparat de filmat, de proiecţie şi de copiat, realizat de fraţii Louis şi Auguste Lumiere. Prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28 decembrie 1895, la Paris.

1922 – S-a născut actorul Horia Căciulescu (m. 27 decembrie 1989)

1945 – Eliberarea oraşului Budapesta de sub ocupaţia fascistă

1965 – Au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul „CET–500” si „CIFA–102”

1990 – Ion Iliescu a fost ales preşedinte al CPUN

1991 – Au început lucrările celor două Camere ale Parlamentului României (ca Adunare Constituantă), care au dezbătut proiectul de Constituţie

1991 – Trupele americane au bombardat Bagdadul, omorând sute de irakieni civili

2003 – Rămăşiţele pământeşti ale fostului suveran al României, Carol al II-lea au fost aduse de la Lisabona în ţară, la 50 de ani de la moarte, însoţite de cele ale soţiei sale, Elena Lupescu, cu un avion special şi transportate la Curtea de Argeş

2008  –  Rusia a lansat primul său submarin nuclear dintr-o nouă generaţie de la destrămarea Uniunii Sovietice

2009  – A murit cântăreaţa Estelle Bennett, membră a trupei pop-rock The Ronettes (n. 1942).

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase