Prima pagină Cultura


NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Ce poţi vedea gratuit în Capitală. Programul complet al instituţiilor şi al RATB

Razvan Tupa | 05.18.2018 | ● Vizualizări: 9803
Noaptea Muzeelor. Sursă foto: arhivă     + zoom
Galerie foto (1)

Aproximativ 180 de muzee şi activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de organizaţii de prieteni ai instituţiilor îşi dispute atenţia publicului în cadrul ediţiei 2018 a Nopţii muzeelor.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Programul RATB

În Bucureşti, potrivit unui comunicat al RATB, cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”, în noaptea de 19 spre 20 mai, între orele 19:00 - 04:00, linia 362 va funcţiona cu un program prelungit, scrie Mediafax.

De asemenea, preluarea fluxului de călători se va face şi prin liniile de noapte care converg către zona centrală a Capitalei, respectiv N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, pe întreg parcursul nopţii.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR)

Cu prilejul Nopţii Muzeelor care va avea loc sâmbătă, 19 mai a.c., Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) îşi deschide porţile pentru a primi vizitatorii numeroşi, pe care-i aşteaptă cu ateliere educative şi de creaţie, momente de reconstituire istorică şi militară, un concert extraordinar şi o vânătoare virtuală de simboluri strămoşeşti.
 
Aşadar, sâmbătă, 19 mai 2018, muzeul va avea un orar de vizitare diurn, cu plată şi unul nocturn, gratuit:

Programul de vizitare diurn (cu plată) este cuprins între orele 10:00 şi 18:00 (ultimul acces este permis la ora 17:15). Accesul în expoziţii se realizează prin intrarea din Calea Victoriei 12, pe baza achiziţionării biletului de intrare. În acest interval orar pot fi vizitate expoziţiile permanente „Tezaurul Istoric”, „Lapidarium”, „Copia Columnei lui Traian” şi expoziţiile temporare „România în Marele Război”, „Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”, „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”, „Basarabia – 100 de ani de la Unirea cu România”.

Programul de vizitare nocturn (gratuit) este cuprins între orele 18:00 şi 01:00 (ultimul acces este permis la ora 00:15). Accesul pe bază de bilet gratuit se realizează prin curtea interioară a muzeului situată în Strada Poştei. În acest interval orar vor fi accesibile publicului expoziţiile permanente „Tezaurul Istoric”, „Lapidarium” şi „Copia Columnei lui Traian”.

Noaptea Muzeelor începe cu atelierul educativ şi de creaţie „Simboluri străvechi”, susţinut de educatorii muzeali şi desenatorii artistici ai muzeului, ce se va desfăşura între 18:30 şi 20:30, în spaţiul expoziţiei „Copia Columnei lui Traian”.
 
Momentele de reconstituire istorico-militară vor avea loc pe Strada Poştei, astfel:

- 19:00 - 19:30, respectiv 20:30 - 21:00 – Asociaţia „Terra Dacica Aeterna”: prezentare armament şi echipament antic, tactici şi demonstraţii de luptă antice între daci şi romani;
- 20:00 - 20:30, respectiv 21.30 - 22.00 – Asociaţia „Tradiţia Militară” şi Asociaţia „Deutsches Freikorps”: demonstraţie de mânuiri de arme, depunere de jurământ, prezentarea drapelului şi a ţinutelor militare aflate în dotarea Armatei Române în perioada Primului Război Mondial.

Programul de divertisment se va încheia cu un concert extraordinar susţinut de Ansamblul Imago Mundi – „Isvor” – ce reuneşte piese dedicate lui Dimitrie Cantemir, George Enescu şi Constantin Brâncuşi. Spectacolul, ce va conţine proiecţii foto şi video mixate în timp real, va avea loc în intervalul orar 22:30 – 23:30.

Muzeul îşi va închide porţile la ora 01:00, ultimul acces fiind permis la ora 00:15.

A doua zi, duminică, 20 mai 2018, muzeul este deschis conform orarului obişnuit de vizitare (10:00 - 18:00; casa de bilete se închide la 17:15).

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Antipa

Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” aşteaptă publicul între 18.00 şi 00.00 pe Şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 1 (piaţa Victoriei) la o serie de activităţi care includ expoziţii temporare, proiecţii de filme documentare, activităţi de colectare a insectelor nocturne şi de interceptare a liliecilor din curtea Muzeului, precum şi alte surprize care vor face deliciul unei adevărate aventuri a cunoaşterii. Accesul publicului în expoziţia permanentă a Muzeului va fi gratuit.

Două expoziţii temporare sunt incluse în circuitul de vizitare al Muzeului, una spunându-ne povestea câtorva vieţuitoare cu care împărţim acelaşi teritoriu, iar a doua impresionându-ne prin fascinantele peisaje ale unui tărâm de poveste.

Vineri seara, vizitatorii vor avea pentru prima oară ocazia să admire expoziţia temporară „Sălbăticie Urbană”, care va rămâne în circuitul de vizitare al Muzeului până pe data de 30 septembrie 2018. Cele 10 panouri expuse la demisol surprind în imagini grăitoare o mică parte din biodiversitatea unei metropole de câmpie. Noi, oamenii, împărţim această junglă de beton, cărămidă şi asfalt cu multe alte specii, mai mici sau mai mari, pe care le veţi descoperi în expoziţia de la demisol. În secţiunile prezentate aici veţi face cunoştinţă cu câţiva „locuitori cu sânge rece”, vă veţi împrieteni cu „vecinii blănoşi”, veţi afla curiozităţi despre „locuitorii apelor” şi despre „musafirii nepoftiţi” cu care deseori ne împărţim casa fără să vrem şi veţi afla amănunte inedite despre „vânătorii înaripaţi ai nopţii”, sau despre cum e să-ţi trăieşti „viaţa la demisol”.

Tot acum, în expoziţia temporară „#2Rusia – file din natură”, care se va încheia pe 20 mai 2018, puteţi descoperi o mare varietate de peisaje de pe vastul teritoriu al acestei ţări, în imagini de o frumuseţe tulburătoare, suprinse prin ochii unor profesionişti în arta fotografiei.

În speranţa că vom avea parte de condiţii meteorologice favorabile, cercetătorii Muzeului vă invită să descoperiţi cine sunt micile vieţuitoare cu care ne împărţim noaptea, dar şi cum comunică liliecii, într-o serie de activităţi desfăşurate în curtea Muzeului între orele 22:00 şi 23:00.

Veţi avea prilejul să descoperiţi acum importanţa activităţii de colectare, care oferă o imagine mai exactă asupra diversităţii excepţionale a fluturilor nocturni, mai mult de 90% din totalul faunei de lepidoptere fiind reprezentată de speciile nocturne.

„În lumea atât de diversă a fluturilor, majoritatea covârşitoare a speciilor este activă noaptea. Cele mai multe dintre ele pot fi ademenite cu o sursă de lumină, capturarea lor constituind o parte importantă a activităţii de teren a unui cercetător entomolog. Utilizarea capcanelor luminoase a constituit şi continuă să reprezinte un element definitoriu pentru cercetarea grupului lepidopterelor nocturne. Multe dintre speciile de lepidoptere nocturne rivalizează, prin forme şi culori, cu fluturii de zi, cunoscuţi pentru frumuseţea lor emblematică”, afirmă unul dintre specialiştii Muzeului.

NOAPTEA MUZEELOR 2018. Muzeul Ţăranului

Muzeul Naţional al Ţăranului Român Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Naţional al Ţăranului Român 18.00 - 24.00 Str. Monetăriei nr. 3, Bucureşti: să vizitaţi expoziţia temporară AŞA VĂZUT-A ZAHARIA, să ascultaţi poveşti etnologice rostite de Şerban Anghelescu, să vedeţi multe filme documentare şi să vă bucuraţi de muzica interpretată de Taraful lui Şandorică din Soporu de Câmpie. Intrarea este liberă.

Anul acesta expoziţia permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Şoseaua Kiseleff se află încă în şantier.

PROGRAM:
Regimul nocturn în viaţa ţărănească - poveşti etnologice cu Şerban Anghelescu
Clubul Ţăranului - între orele 18.00 – 19.00
Etnologul Şerban Anghelescu va vorbi publicului despre semnificaţiile nopţii în religie şi literatură, despre nopţile ţărăneşti de la sărbătorile importante şi despre intrarea în noapte în baladele Mioriţa şi Meşterul Manole.

AŞA VĂZUT-A ZAHARIA. Improvizaţii într-o lume captivă | expoziţie de fotografie
Sala Foaier - între orele 18.00 – 00.00
Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chişinău, arhiva fotografică a lui Zaharia Cuşnir ne oferă astăzi şansa rară de a privi viaţa rurală din Basarabia de după război într-o manieră care ocoleşte realitatea îngrădirilor dictate de propaganda şi discursul oficiale ale epocii. Expoziţia este rezultatul unui exerciţiu curatorial şi de cercetare interdisciplinar şi prezintă – în premieră în România – o selecţie inedită din cele peste 4000 de clişee salvate, aflate în prezent în proces de conservare, digitizare şi documentare.

Muzeul invizibil #4 - proiecţii de film
Sala Tancred Bănăţeanu | între orele 18.00 – 01.00
Recunoaşterea câştigată de Muzeul Ţăranului Român se datorează nu doar patrimoniului pe care îl deţine, ci mai ales viziunii artistice a fondatorului său, Horia Bernea. Singurul muzeu de autor din România şi unul din puţinele muzee din ţară al cărui patrimoniu este re-vizitat şi re-interpretat în proiectele de cercetare şi artistice ale specialiştilor săi, poate fi considerat în acelaşi timp şi un muzeu auto-reflexiv.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. La ediţia din 2018 a Nopţii Europene a Muzeelor, una din propunerile adresate vizitatorilor o constituie o serie de proiecţii video cu filmări care documentează fragmentar începuturile MŢR, cu proiectele de cercetare şi de acţiune culturală din anii ’90 şi 2000.
Filmele şi montajele incluse în program au fost transpuse în format digital de pe suport VHS în anii 2017 şi 2018. Evenimentul Muzeul [in]vizibil #4 continuă seria explorărilor muzeale iniţiate în anul 2017 prin care ne propunem valorificarea Arhivei de imagine şi a colecţiilor MŢR.

Proiecţiile din spaţiul 1
Moş Gligor – un dogar din Ţara Moţilor, 1991, 02’49’’
Megleniţi în Cerna – 1991, 06’43’’
Muzeul misionar „Crăciun în căruţă” - Calea Victoriei , 1991, 03’57’’
Muzeul misionar „Primenire” – Institutul de istorie a artei , 1992,| 03’06’’
Muzeul misionar „Primenire” – Muzeul de la Şosea,| 1992 , 06’43’’
Muzeul misionar „Icoane” – Azilul de bătrâni Străuleşti, 1992, 05’04’’
Iza la Bucureşti, 1992, 07’35’’
Napoleon de la Gratia, 2003, 16’14’’
Tonel şi Vieru – despre rostul cântării, 1996, 20’
Filon - 1995, 10’
Roiuri - 1996, 11’
Ciuma -1997, 9’
Măricuţa şi Ion – 1999, 23’
Vieţi înlemnite – 1999, 19’

Proiecţiile din spaţiul 2
Despre artă - dialog între Horia Bernea, Paul Neagu şi Mihai Sârbulescu realizat de Marius Caraman în 1992, 01h 47’.
Istoria Muzeului Ţăranului Român, incluzând avatarurile sale interbelice, a avut ca fondatori un istoric de artă şi un pictor: Alexandru Tzigara-Samurcaş şi Horia Bernea. Pentru realizarea unor proiecte muzeografice non-conformiste care au făcut din Muzeul de la Şosea un loc emblematic, importanţa mediului în care cei doi întemeietori şi-au probat calităţile de profesionişti ai teoriei şi practicii artistice este incontestabilă. Tocmai de aceea profilul cu totul special pe care MŢR l-a dobândit în decursul anilor nu este unul întâmplător, iar o călătorie în teritoriul artei prin filtrul pictorului Horia Bernea şi al interlocutorilor săi este nu doar un martor valoros al unei epoci, ci şi un spectacol incitant.

„Ar fi interesant de văzut la un moment dat avangarda pe cursă lungă, cum s-a făcut în general în istoria artei, pentru că niciodată nu s-a validat ceva cum se validează acuma. În doi ani a devenit fenomenal, faimos, peste doi ani e uitat, acum trei ani nu era nimeni. E ceva care arată efectiv o stare de marasm. Dacă aş vedea pe unul care a pictat numai două peisagii şi un iconostas, să ştii că nu mă convinge. E mult mai important să vezi traseul pe care a evoluat. Asta validează. La o analiză stilistică se poate vedea că în momentul în care eu pictez o grădină, n-o pictez ca Monet, se vede că au mai trecut o sută de ani. Traseul ăsta devine un lucru viu în momentul în care ai la ce să te raportezi. Ce e efort, e făcut de la aia la aia, de la aia la aia. Traseul se validează din aproape în aproape. Este foarte important să vezi traseul. Traseul este un efort lung, mă rog, poate e de cinci ani… Van Gogh, în fond, a cam terminat-o cu treaba în vreo şapte ani. Să mergi cu rucsacul… Alţii spun că avangarda e ceva… arunc-o la gunoi! Ei, nu-i aşa. Eu consider că avangarda a existat de foarte mult timp, mult înainte de a se conceptualiza şi instituţionaliza ideea de avangardă. Avangarda ar însemna non-conformism, dar nu în sensul cu orice preţ. Icoana bizantină e strigătoare la cer pe lângă pictura paleo-creştină.” (Horia Bernea | extras din filmul Despre artă).

Filmul Despre artă, realizat de Marius Caraman în 1992 şi digitizat în 2018, este proiectat în premieră.

Taraful lui Şandorică din Soporu de Câmpie - animaţie muzicală
Curtea interioară - între orele 19.00 – 22.00
Şandorică provine dintr-o veche familie de ceteraşi – aşa cum îşi numesc transilvănenii lăutarii – din Soporu de Câmpie, sat în judeţul Cluj. Şandor Ciurcui, tătăl acestuia, era vestit în întreaga regiune a Câmpiei Transilvaniei dar Alexandru Ciurcui – aşa cum este trecut Şandorică în buletin – a reuşit să-l depăşească, afişând de la o vârstă fragedă o dezarmantă virtuozitate.
A concertat în anii ’90 pe importante scene occidentale, iar muzica lui figurează pe CD-uri editate în Franţa. După ce a rătăcit o bucată de vreme prin ţară străină, Şandorică s-a reîntors de câţiva ani în satul natal reafirmându-se ca unul dintre cei mai buni ceteraşi ai Transilvaniei.

Proiecţii de filme documentare etno/antropologice marca Culese din Balkani
Cinema Muzeul Ţăranului - între orele 22.00 – 01.00
Ionaş visează că plouă | Regia: Dragoş Hanciu, 26’ + Q&A în prezenţa echipei
Ionaş este un bătrân ţăran român care îşi petrece nopţile de vară într-o rulotă, păzindu-şi lanul de porumb împotriva mistreţilor înfometaţi ce vin la recoltele lui. În timpul meditaţiei sale nocturne şi tacite, Ionaş trebuie să rămână treaz pentru că, altfel, ştie că nu ar putea supraveghea nimic în afară de visele sale. Înfruntând o luptă mai puternică decât el, Ionaş, deşi ar putea câştiga bătălia împotriva mistreţilor, îşi dă seama repede că un lucru nu poate fi de fapt înfruntat: timpul.

Oamenii patrimoniului - 5 episoade, 30’
Despre cei ce salvează patrimoniul cultural. Iniţiative autentice, motivaţie şi oportunităţi de implicare. Fii parte din povestea lor!
Materie şi gest - Pro Patrimonio – Batem fierul la conac, 43’.
Ultimul căldărar - Regia: Elena Stancu & Cosmin Bumbuţ, 60’.
Căldărarii sunt un clan aparte în rândul romilor. Mai demult, meseria le oferea mijloace de trai şi un anumit statut social. În ultimii ani, vasele lor de aramă nu prea mai au căutare, aşa că sunt nevoiţi să găsească alte căi ca să poată trăi. Ţările occidentale sunt o variantă, dar nici acolo nu-i aşteaptă câini cu covrigi în coadă. Cu ajutorul unor imagini de excepţie, ce poartă amprenta artistului-fotograf şi bazându-se pe o documentare de tipul jurnalismului de calitate, echipa Bumbuţ-Stancu îşi face debutul în documentar cu povestea complexă a unei comunităţi deja marginalizate, în pericol de a-şi pierde identitatea ocupaţională.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Pe urmele lui Henriette. Self guided tour
Lucru puţin ştiut este că fiica cea mică a scriitorului Barbu Delavrancea, Henriette, a fost una dintre primele femei arhitecte din România. Şi nu doar clădirile lăsate în urmă o fac specială, ci mai ales contribuţia pe care a avut-o la formarea şcolii de arhitectură modernă din România.

De Noaptea Muzeelor explorăm patrimoniul altfel: descoperim 7 locuri şi 7 clădiri care au ajuns să fie desenate de către Henriette, şi pe lângă care trecem zi de zi fără să ştim cine a stat în spatele proiectării lor. Vom face acest lucru prin intermediul aplicaţiei Questo, care îi va ghida pas cu pas pe curioşi şi pe pasionaţii de arhitectură pe un traseu cultural prin centrul Bucureştiului. Punct de pornire: Spitalul Colţea. Ce legătură există între Henriette şi Colţea? Descărcaţi gratuit aplicaţia pe mobil şi începând de sâmbătă, 19 mai, de la ora 18.00, veţi afla!

Arhiva de Imagine a Muzeului Ţăranului Român deţine în colecţiile sale câteva mii de planşe de arhitectură – cu tematică urbană şi rurală, din Capitală şi din ţară – semnate de către Henriette Delavrancea-Gibory. La sfârşitul anilor 1990, aflate în pericolul de a fi aruncate şi pierdute, schiţele au fost salvate şi integrate în patrimoniul MŢR, la decizia directorului de atunci al muzeului, pictorul Horia Bernea.

Traseul self guided Pe urmele lui Henriette este o iniţiativă a Muzeului Ţăranului Român, dezvoltată în colaborare cu Vânătoarea de comori arhitecturale şi cu sprijinul Questo App, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2018. Traseul va fi accesibil publicului atât în data de 19 mai, cât şi ulterior.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul de Geologie

Muzeul Naţional de Geologie expune sub deviza 100 de ani de geologie în slujba României Mari. În intervalul 18.00 - 24.00, în Şoseaua Kiseleff, nr. 2, este promisă vizitarea expoziţiei permanente a Muzeului Naţional de Geologie care ilustrează toate ramurile ştiinţelor geonomice – de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanţe minerale utile, tectonică globală, până la evoluţia vieţii pe Pământ, apariţia omului şi interacţiunea sa cu Terra – , muzeul seamănă cu o carte uriaşă din care atât specialiştii, cât şi oamenii obişnuiţi pot afla lucruri interesante.

Vernisaj expoziţie temporară “Centenar Geologic” Între 19 mai 2018 si 31 decembrie 2018, Muzeul Naţional de Geologie pune în valoare, geologia ca ştiinţă, printr-o rememorare a perioadei din jurul anului 1918 dintr-o perspectivă inedită, care să aducă în atenţie activitatea profesională şi nu numai, a personalului Institutului Geologic al României ( fondat in 1906). Dări de seamă din anul 1918, eşantioane paleontologice şi mineralogice, ustensile geologice, caiete de teren, ciocane geologice, busole, folosite în trecut de geologi, o harta geologică realizată în anul 1918, obiecte de mobilier vechi, obiecte din foste laboratoare sau ateliere din cadrul IGR, tablouri vechi, carotă de foraj de la acea vreme, fotografii din anul 1918, filme, dovezi ale activităţii geologice din ulimii o suta de ani, toata acestea intr-o expozitie care uneaşte pagini din frumoasa viaţă şi activitate a geologilor din România.

“Cristale preţioase – Desene haioase” expoziţie temporară de schiţe şi desene aparţinând elevilor participanţi la programele şi evenimentele educaţionale derulate de Muzeul Naţional de Geologie.

Muzeul Naţional ”George Enescu” a pregătit un program de POP-UP OPERA între 18.00 şi 00.30 în Calea Victoriei nr. 141:

18.00 – 20.30 – Atelier de Origami pentru copii (Asociaţia ACTOR) – curtea Palatului Cantacuzino
18.00 – 19.00 – Mini recitaluri susţinute de elevi ai Colegiului naţional de muzică ”George Enescu” Bucureşti – sălile muzeului
19.30 – 20.15 – Recital de vioară – Ştefan Şimonca-Opriţa, violonist, laureat al concursului Remember Enescu (2017); va cînta pe vioara Paul Kaul, care a aparţinut lui George Enescu; în program, lucrări de J. S. Bach, L. v. Beethoven, W. A. Mozart, M. Ravel – Aula Palatului Cantacuzino.
21.20 – 22.00 – Recital de chitară clasică – elevi ai Şcolii Gimnaziale de Arte nr. 5, Bucureşti (profesor coordonator: Tudor Niculescu Mizil) ; în proram, lucrări de Ferdinando Carulli, Mauro Giuliani, Fernando Sor, Luiza Walker, Johann Kaspar Mertz, Heitor Villa Lobos, Cees Hartog, Domingo Semenzato, Leo Brouwer – – Aula Palatului Cantacuzino
22.15 – 23.00 – The Chamber Music Project (Raluca Stratulat) – Aula Palatului Cantacuzino
The Chamber Music Project este un proiect ce întruneşte pe aceeaşi scenă mai mulţi muzicieni români dedicaţi promovării muzicii clasice camerale. Componenţa membrilor săi este una flexibilă, formaţiile camerale putând fi de la duo la septet sau octet.
23.15 – 24.00 – Tineri percuţionişti în nocturnă – Aula Palatului Cantacuzino

Programul Nopţii Muzeelor 2018 la sediile din ţară ale M.N.G.E.:
– Casa Memorială “George Enescu” (Sinaia)
Program de vizitare a muzeului şi a expoziţiei temporare – 10.00 – 20.00 (ultimul vizitator)
”Muzica de cameră a lui George Enescu. Lucrări fără număr de opus” (expoziţie temporară)
– Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” (Tescani, jud. Bacău)
Program de vizitare a muzeului şi a expoziţiei temporare – 10.00 – 18.00 (ultimul vizitator)
”Peisaj de Tescani” – Pictori români contemporani – (expoziţie temporară).

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Municipiului Bucureşti

Muzeul Municipiului Bucureşti a pregătit programe speciale atât la sediul central cât şi la filialele sale.
Palatul Suţu a programat evenimente între 18:00 - 04:00 accesul fiind gratuir în bd. I.C. Brătianu nr. 2, sector 3.
EVENIMENTE SPECIALE:
Re-enactment cu Redescoperă Istoria, 18:00 - 23:00
Teatrul MASCA: Amintirea – 20:00 - 20:40, 21:00 - 21:40, 22:00 - 22:40
Teatrul MASCA: Manechinul – 20:20 - 21:00, 21:20 - 22:00, 22:20 - 23:00
Teatrul MASCA: Flaşnetarul – 20:10 - 20:50, 21:10 - 21:50, 22:10 - 22:50
Concert Noaptea zânelor, cu soprana Arlinda Morava şi Bucharest Ladies Cvintet, 00:00 – 1:00

PALATUL SUŢU
Situat în Piaţa Universităţii, Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti, unul dintre puţinele imobile rămase nemodificate de mai bine de 150 de ani. Palatul a fost înălţat între anii 1833 şi 1835, o prezenţă remarcabilă în peisajul bucureştean de atunci datorită puternicului său caracter apusean. Printre elementele inedite de decoraţie interioară ale palatului se numără scara monumentală din lemn de stejar, oglinda de Murano de peste 10 m2, pereţii pictaţi în stil pompeian şi plafonul ornamentat cu stucatură colorată şi aurită.

EXPOZIŢIA „TIMPUL ORAŞULUI”
Pornind de la un obiect unicat al muzeului, ceasul cu rotaţie inversă fabricat de Casa Collin din Paris, expoziţia permanentă este o călătorie începută în prezent şi îndreptată spre trecut. Această călătorie în trecut este segmentată în aşa fel încât fiecare spaţiu să reprezinte o perioadă istorică de referinţă din evoluţia oraşului şi a evenimentelor care s-au petrecut pe teritoriul acestuia. Să fie atât o posibilitate de retragere în trecut dar, în acelaşi timp, să se păstreze şi opţiunea de întoarcere în prezent. Elemente interactive şi media atrag atenţia asupra fragilităţii timpului pe care-l trăim şi implică activ vizitatorul în descoperirea unor poveşti de altădată.

EXPOZIŢIA „FIZIONOMII UNIFICATOARE. «TOŢI ÎN UNU» – POVESTEA UNUI PROIECT DE ŢARĂ”
Proiectul expoziţional dedicat Centenarului Marii Uniri îşi propune să prezinte extraordinara poveste umană şi istorică a unui proiect de ţară numit România. În ce masură un eveniment istoric îndepărtat şi protagonistul său au devenit îndemn şi exemplu, simbol şi reprezentare pentru zeci de generaţii de la 1600 la 1920, din întreg spaţiul românesc, este poate cel mai interesant fenomen istoric unificator. Desigur a trebuit să se dezvolte un nucleu care să investească în acest proiect şi să atragă forţele întregii naţiuni, iar această forţă s-a conturat în sudul spaţiului locuit de români, Muntenia şi Oltenia asociate Ţării Româneşti, punctul de plecare al primului proiect unificator, la 1600.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. EXPOZIŢIA „RĂZBOIUL ÎNTRE MIT ŞI ARTĂ”
Aceasta prezintă o selecţie sintetică a pieselor relevante despre Primul Război Mondial şi despre momentul Centenarului din patrimoniul Pinacotecii Municipale.

EXPOZIŢIA „JÓZEF PIŁSUDSKI - OM DE STAT AL POLONIEI ŞI EUROPEI”
Expoziţia a fost organizată în colaborare cu Institutul Polonez Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi Centenarului recuceririi independenţei Poloniei.

EXPOZIŢIA „IMAGINI ALE INVIZIBILULUI”
Este realizată în cadrul proiectului 3rd International Meeting for Byzantine Iconography.

EXPOZIŢIA OUTDOOR DE FOTOGRAFIE InstantA
Organizată în cadrul Celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului „Salut, Adolescenţa”, expoziţia este parte dintr-un program de educaţie culturală şi de promovare a operelor literare şi artistice realizate de către adolescenţii din România şi Republica Moldova.

În afara programului Nopţii Muzeelor, pe 19 mai şi 20 mai 2018, Palatul Suţu se vizitează între orele 10.00-18.00, iar accesul se face pe bază de bilet pentru expoziţii temporare (5 lei bilet întreg, 2 lei bilet cu reducere pentru elevi, studenţi, pensionari, grupuri organizate). Se pot vizita expoziţiile:
- „Pinacoteca Bucureştiului. Bucureşti - de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”,
- „Vindecări Miraculoase – Marius Bunescu”,
- „Ex libris meis” – „Din cărţile mele”. Cărţi cu însemne de proprietate din Biblioteca Muzeului Municipiului Bucureşti,
- „Józef Piłsudski - om de stat al Poloniei şi Europei”,
- Expoziţia outdoor de Fotografie InstantA.
Expoziţia „Imagini ale invizibilului” va fi inaugurată în ziua de vineri, 18 mai 2018, ora 18.00.
Casa Filipescu-Cesianu din Calea Victoriei nr. 151, sector 1, este deschisă pentru acces gratuit între 18:00 şi 04:00.
EVENIMENTE SPECIALE:
Evenimente:
Spectacolul „Zâmbiţi, vă rog!” cu actorii Marius Bodochi şi Irina Movilă, cu saxofonistul Cristian Soleanu şi cu Constantin Urziceanu (clarinet), 18:00
Teatrul MASCA: Sticla – 20:00 - 20:40, 21:00 - 21:40, 22:00 - 22:40
Teatrul MASCA: Confucius – 20:20 - 21:00, 21:20 - 22:00, 22:20 - 23:00
Teatrul MASCA: Fior d’Amor în Bucuresci – 20:10 - 20:50, 21:10 - 21:50, 22:10 - 22:50
Spectacolul „Amor, mofturi şi politică” cu Irina Movilă, Marius Bodochi, Vitalie Bichir, Dorin Enache, Vlad Brumaru, Lorena Sanda, Ana Dumitrescu şi Mihnea Ghinea - 22:00

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. MUZEUL VÂRSTELOR
Muzeul Municipiului Bucureşti a inaugurat la Casa Filipescu-Cesianu, în decembrie 2016, Muzeul Vârstelor - povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute. Este primul proiect expoziţional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Muzeul Vârstelor - de la copilărie la senectute este o poveste atât despre intimitate, cât şi despre evoluţia raporturilor dintre generaţii în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban românesc, având Bucureştiul drept studiu de caz.

Trăim şi înţelegem cu adevărat numai vârsta pe care o avem deşi adunăm în «muzeul» personal prelungiri culturale ale generaţiilor mai vechi. Şi în această moştenire primită, cu fiecare an trăit, adăugăm sentimente, întâmplări, proiecte.
Muzeul Vârstelor este o proiecţie despre cum ar fi arătat o zi din viaţa noastră, din secolul al XVIII-lea până în prezent. Şi mai ales, despre cum a evoluat această zi simbolică în istorie, cu fiecare generaţie.

EXPOZIŢIA „ZEIŢE ŞI ŞAMANI ÎN CREDINŢELE STRĂVECHI. PLASTICA ANTROPOZOOMORFĂ – DE LA ARTĂ LA IDENTITATE”
Tematica expoziţiei „Zeiţe şi şamani în credinţele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” a fost influenţată de structura Colecţiei de Arheologie a Muzeului Municipului Bucureşti, care deţine o impresionantă varietate de figurine antropomorfe şi zoomorfe, cea mai mare parte fiind încadrate în perioada neo-eneolitică, dar şi o serie de piese aparţinând epocii bronzului şi celei de-a doua epoci a fierului (La Téne). Piesele provin din săpăturile arheologie desfăşurate în preajma Bucureştiului la început de secol XX în aşezările Boian-Gumelniţa de la Vidra, Măgura Jilava, Chitila Fermă, Cernica, dar şi cele mai târzii de la Căţelu-Nou sau Popeşti.

În afara programului Nopţii Muzeelor, pe 19 mai şi 20 mai 2018, se poate vizita expoziţia „În apropierea sfinţilor. Frescele Mănăstirii Văcăreşti după 40 de ani” (orele 10.00-18.00).

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu aşteaptă publicul de la 19:00 la04:00 în bd. Lascăr Catargiu nr. 21, sector 1. Observaţii astronomice se fac numai dacă cerul este senin.

DESCOPERIM ÎMPREUNĂ UNIVERSUL: EXPOZIŢIE DE ASTRONOMIE
Noua expoziţie permanentă „Descoperim împreună Universul: Expoziţie de Astronomie", inaugurată în data de 21 septembrie 2017, are ca subiect sistemul solar şi explorarea acestuia, planetele, stelele şi galaxiile, scopul principal al expoziţiei fiind ilustrarea locului nostru în Univers. O temă secundară este explorarea sistemului solar, sondele spaţiale fiind reprezentate într-un mod inedit.
V-aţi întrebat vreodată ce se află dincolo de graniţa vizuală a atmosferei Pământului? V-aţi gândit vreodată la posibilitatea de a călători atât în spaţiu, cât şi în timp?

Expoziţia vă oferă această oportunitate.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Theodor Aman

Muzeul Theodor Aman din str C.A. Rosetti nr. 8, sector 1, este deschis între 18:00 şi 01:30.
EVENIMENTE SPECIALE:
Teatrul MASCA: Îngerul Albastru – 20:00 - 20:40, 21:00 - 21:40, 22:00 - 22:40
Teatrul MASCA: Doamna cu umbrela – 20:20 - 21:00, 21:20 - 22:00, 22:20 - 23:00
Situat în vecinătatea Pieţei Revoluţiei, Muzeul Theodor Aman este amenajat într-una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele şi planurile proprietarului – pictorul Theodor Aman. Acesta şi-a decorat casa-atelier, prima de acest fel din România, potrivit gusturilor sale artistice rafinate şi modei vremii. De la planurile casei şi decoraţia exterioară (realizată în colaborare cu sculptorul Karl Storck) la decoraţia interioară: pictura murală, vitraliile, decoraţia pictată pe tâmplărie, stucatura tavanelor, lambriurile atelierului şi mobilierul casei, toate elementele se reunesc pentru a reconstitui viziunea lui Theodor Aman.

Apreciată atât pentru frumuseţea, cât şi pentru vechimea sa, clădirea monument istoric a devenit în 1908 primul muzeu de artă din Bucureşti. Muzeul păstrează atmosfera vieţii private din perioada Belle Epoque, iar colecţia cuprinde cea mai mare parte a lucrărilor artistului Theodor Aman, cel mai important pictor al generaţiei de la mijlocul secolului al XIX-lea, fondator al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul George Severeanu

Muzeul George Severeanu, de la 18:00 la 01:30 este deschis în str. Henri Coandă nr. 26, sector 1
EVENIMENTE SPECIALE:
Concert chitară clasică cu Tudor Anghelescu - 20:30
When Violin Meets Guitar (cu Natalia Colotelo Pancec şi Emilian Florentin Gheorghe) - 23:00

EXPOZIŢIA PE URMELE TRECUTULUI. COLECŢIA „MARIA ŞI DR. GEORGE SEVEREANU”
Muzeul „George Severeanu” a fost reşedinţa primului director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi reprezintă un exemplu tipic pentru arhitectura bucureşteană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Începând cu luna noiembrie 2017, publicul bucureştean poate admira, după mai bine de 25 de ani, colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”. Închisă la începutul anilor ’90, casa doctorului Severeanu a fost restaurată şi începând cu anul 2013 a găzduit mai multe expoziţii tematice cu patrimoniu arheologic şi numismatic.

Proiectul expoziţiei permanente a muzeului, intitulată Pe urmele trecutului. Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, reprezintă un demers care valorifică impresionanta colecţie a doctorului George Severeanu şi ne familiarizează cu universul colecţionarilor de la începutul secolului al XX-lea. Seria de obiecte arheologice din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” cuprinde vase greceşti antice, statuete de lut, bronzuri şi marmură, sticlărie romană, geme şi camee antice, ceramică aparţinând culturilor Cucuteni, Vădastra, Wietenberg şi Boian. Colecţia numismatică a dr. George Severeanu este una dintre cele mai valoroase din România şi este constituită din cca. 9000 de piese din diferite perioade istorice: monede greceşti autonome şi provinciale, geto-dace şi celtice, emisiuni romane şi bizantine, monede medievale ale Ţărilor Române, precum şi piese moderne şi contemporane.
Muzeul Nicolae Minovici oferă în intervalul 18:00 - 00:30 acces gratuit în str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1, sector 1.

EVENIMENTE SPECIALE:
Teatrul MASCA: Spre Alba Iulia – 20:00 - 20:40, 21:00 - 21:40, 22:00 - 22:40
Spectacol Feerie nocturnă, cu Maria Chifu (fagot), Olga Podobinschi (pian), Mihaela Pletea (soprană), Radu Vâlcu (chitară) şi Alexandra Poenaru (balerină) - 21:00; 23:00

EXPOZIŢIA «VILA DR. NICOLAE MINOVICI» : RESTITUTIO
Colecţia de artă populară a muzeului dr.Nicolae Minovici s-a întors «acasă» din data de 18 octombrie 2017. Timp de un an de zile, o bună parte dintre obiectele colecţiilor au fost restaurate pentru a fi expuse publicului larg în acelaşi proiect expoziţional gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani. Colecţia de artă populară adunată de Nicolae Minovici poate fi considerată prima colecţie de artă populară, care a reprezentat toate regiunile ţării, prezentată uniform şi armonios într-un spaţiu special de expunere. Acest fapt face din muzeul doctorului Minovici, primul muzeu bucureştean de artă populară.

EXPOZIŢIA ŞTIINŢĂ ŞI ETNICITATE. CERCETAREA ANTROPOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA ANILOR ’30
Această expoziţie prezintă pentru prima dată publicului aspecte legate de cercetarea antropologică din România din anii 1930. Pe lângă materialele culese de antropologii români ai perioadei respective, precum Francisc Rainer, Olga Necrasov, O.C. Lecca, Ion Chelcea şi Iordache Făcăoaru, expoziţia include cercetarea făcută de către cercetătorii austrieci Josef Weninger, Margarete Weninger, Eberhard Geyer, Dora Maria Könner, Robert Routil şi Albert Harrasser în satul şvăbesc Marienfeld (Teremia Mare) din Banat, în anii 1933 şi 1934. Muzeul de Istorie Naturală din Viena a pus la dispoziţie acest material şi este pentru prima dată când cercetarea este prezentată publicului din România.

Organizatorii expoziţiei ŞTIINŢĂ ŞI ETNICITATE. CERCETAREA ANTROPOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA ANILOR ’30: profesorii Marius Turda (Oxford), Maria Techler-Nicola (Viena), Adrian Majuru (Bucureşti). Expoziţia reprezintă colaborarea dintre următoarele instituţii: Muzeul Municipiului Bucureşti, Naturhistorisches Museum Wien, Austria; Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University, UK; University of Oxford, UK; Arts & Humanities Research Council, UK.

Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei (18:00 - 01:30) are sâmbătă seara acce gratuity la sediul din str. 11 Iunie nr. 36-38, sector 4.
Concert De la Paris la Micul Paris, cu Alexandru Burcă, pian şi Diana Tudor, soprană - 20:00

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. COLECŢIA DE ARTĂ LIGIA ŞI POMPILIU MACOVEI reprezintă o incursiune culturală originală în epoci şi locuri diferite, fiind formată din: lucrări de artă plastică; sticlă, ceramică, metal, mobilier şi textile decorative din diverse perioade şi zone culturale; un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei, dar şi o semnificativă bibliotecă de artă. Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei se află în reşedinţa particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez, în apropierea Parcului Carol I. Fiind ultima colecţie intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti (1992), reprezintă viziunea de ambientare estetică a doi oameni de formaţie artistică.

Se regăsesc lucrări de artă plastică semnate de Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Ion Ţuculescu şi Lucian Grigorescu.
Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck este deschis între 18:00 şi 01:30 programând o prezentare film documentar Casa Storck, realizat de Casa de Producţie Aromânii pentru Muzeul Municipiului Bucureşti.
MUZEUL FREDERIC STORCK ŞI CECILIA CUŢESCU-STORCK vă introduce în povestea unei apreciate familii de artişti, a cărei istorie a început în secolul al XIX-lea cu sculptorul român de origine germană Karl Storck. Acesta a fost primul profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte înfiinţată la Bucureşti în 1864 şi autorul primei sculpturi monumentale care se păstrează în Bucureşti, Spătarul Mihail Cantacuzino. Povestea dinastiei artistice a continuat cu fiii lui Karl Storck, Carol şi Frederic.

Muzeul este amenajat în fosta reşedinţă a sculptorului Frederic Storck şi a soţiei acestuia, pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck – o clădire realizată între anii 1911 şi 1913 în stil anglo-normand. Amprenta celor doi artişti este vizibilă prin elementele arhitecturale exterioare, precum terasele romantice, coloanele şi capitelurile curţii, şi culoarea ieşită din comun a casei, roşu pompeian, care subliniază preferinţele clasice ale propietarilor şi dragostea lor pentru vechile civilizaţii.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Patrimoniul muzeului constituie donaţia făcută în octombrie 1951 de către Cecilia Cuţescu Storck şi de fiicele acesteia – Gabriela Florica Storck şi Cecilia Frederica Storck Botez. Colecţia cuprinde lucrări de sculptură, pictură, desene în tuş şi cărbune, pasteluri, acuarele şi guaşe, plachete şi medalii lucrate în bronz, monede antice, icoane.
-Muzeul Naţional al Aviaţiei Române Şi noi suntem România 100! 14.00-22.00 Str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2, Bucureşti
Pe legendarul aerodrom Pipera, astăzi Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, teatrul, muzica şi dansul prind aripi.

Hangarul 1 (Sala „Traian Vuia”)

Expoziţia de bază prezintă istoria aeronauticii de la începuturi până în anul 1959. În spaţiile consacrate celor trei pionieri ai aviaţiei române: Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, sunt expuse replica avionului Vuia nr.1, machete ale unor avioane realizate de aceştia, precum şi obiecte şi documente care i-au aparţinut inginerului Aurel Vlaicu.

Ordinul Naţional „Virtutea aeronautică”, primul ordin din lume cu specific aeronautic, înfiinţat de regele Carol al II-lea în 1930 constituie un element reprezentativ pentru epoca interbelică.

Spaţiul destinat celui de-Al Doilea Război Mondial este reliefat prin prezentarea replicii avionului IAR 80, a unor personalităţi, uniforme, documente.

Perioada de după 1945 este evidenţiată de avioane de vânătoare cu reacţie şi staţii de radiolocaţie.
În pasajul care face legătura dintre cele două hangare este recreată atmosfera unei străzi din perioada interbelică şi este înfăţişată maniera în care societatea românească şi aviaţia s-au întrepătruns.

Hangarul 2
Expoziţia de bază este dedicată anilor ’60 -’75. Avioanele reactive prezentate sunt de tip MiG 17, 19 şi 21, L-29. Expoziţia este întregită de simulatoare de zbor, tehnică de radiolocaţie şi artilerie antiaeriană specifică epocii.
În parcul expoziţional în aer liber, sunt expuse avioane cu motor clasic, dar şi reactive, elicoptere, tehnică de radiolocaţie, tunuri antiaeriene şi rachete sol-aer.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României Muzeul-atelier deschide în cadrul manifestării între 18.00 şi 24.00 Sediul Central din Calea Victoriei 49-53 şi Muzeul Colecţiilor de Artă- Calea Victoriei 111 prezentând expoziţii temporare şi ateliere creative pentru toţi, orele 18.00-24.00 (ora intrării ultimului vizitator). Intrarea se face prin str. Ştirbei Vodă nr 1-3. Accesul este gratuit la expoziţiile temporare şi la atelierele creative pentru copii, tineri şi adulţi în intervalul 18.00 – 24.00.

Sâmbătă 19 mai şi duminică 20 mai MNAR (Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Europeană,Calea Victoriei 49-53), Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady sunt deschise între orele 10-18, dar spaţiile istorice sunt închise.

Ce vrei să faci la MNAR? Anul acesta la Noaptea muzeelor poţi combina vizita în expoziţiile temporare cu participarea laateliere …de antrenat privirea!Părinţi şi copii (orele 18.00 – 20.00), tineri (20.00 – 22.00) şi adulţi (22.00-24.00) pot descoperi cum lucrează artiştii,ce este un crochiu, cum se desenează după model, cum se pictează, cum se modelează. Participă la ateliere, spune-ne care ţi se potriveşte cel mai bine, povesteşte şi altora despre ce ai făcut la Noaptea muzeelor şi ajută-ne să croim o ofertă de activităţi de vacanţă, team-building sau dezvoltare personală croite pe măsură ta!

Expoziţiile temporare Mihail Grecu – Între metaforă şi realitate, Ştefan Luchian – maestrul graficii româneşti, World Press Photosunt deschise gratuit de Noaptea muzeelor. La fel este şi participarea la ateliere!

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni deschide publicului între 19.00 - 24.00, în Bulevardul Geniului 1, Bucureşti, etajul I al Palatului Cotroceni, fostă reşedinţă regală, cu o istorie de peste 300 de ani, loc în care s-a scris istorie pentru ceea ce este astăzi România modernă. Istoria Ansamblului Cotroceni începe în secolul al XVII – lea, în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino, la cererea căruia a fost construită Mănăstirea Cotroceni (1679 – 1681). Ceea ce putem vedea astăzi este, în mare parte, palatul regal construit în timpul regelui Carol I şi modernizat în timpul regelui Ferdinand.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Călătorie pe Dunăre: expoziţie, recitaluri jazz, ateliere pentru copii 14:00 - 24:00 str. Londra, nr. 39, sector 1, Bucureşti.

Expoziţia Călătorie pe Dunăre. Reprezentări grafice şi cartografice din secolele XVII – XIX invită publicul să călătorească în timp, graţie hărţilor şi lucrărilor de grafică ce reprezintă fluviul, regiunile şi oraşele pe care le străbate. Pe hărţile Dunării sunt trasate şi prezentate confruntările dintre puterile europene şi Imperiul Otoman, planuri de luptă, teatre de război, planuri de cetăţi şi oraşe. Acestora li se adaugă litografii şi gravuri de secol XIX, realizate de artişti care au creat imagini sugestive, inedite şi bine documentate ale unor zone spectaculoase sau mai puţin accesibile ale traseului Dunării.

O serie de 3 mini recitaluri jazz-istice vor oferi o perspectivă inedită asupara Călătoriei pe Dunăre, incluzând teme de vals, în acorduri de chitară electrică şi acordeon , de la orele 21:00, 22:00 şi 23:00.

Copiii sunt aşteptaţi să descopere informaţii interesante despre Dunăre, să participe la jocuri şi experimente, în cadrul a două ateliere susţinute de Asociaţia Learning by Teaching: 16:30 – 17:30 atelier pentru copii de 4 – 7 ani, 18:00 – 19:00 atelier pentru copii de 8 – 12 ani.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional al Pompierilor

Muzeul Naţional al Pompierilor de la Foişorul de Foc este deschis între 17.00 şi 01.00 pe Bd. Ferdinand I, 33, Bucuresti în sector 2.

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul Naţional al Literaturii Române

Noaptea muzeelor la MNLR este deschis în intervalul 10.00 – 02.00 într. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei). Pentru cei curioşi, noaptea de 19 mai va dezvălui aplicaţia digitală MNLR prin intermediul căreia toţi utilizatorii de Android vor descoperi conceptul curatorial, poveştile din spatele obiectelor expuse şi diversitatea evenimentelor culturale ale MNLR.

PROGRAM:
15.00: Nicolae Breban în dialog cu Ioan Groşan
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8
Diferenţa valorică dintre literatura de exil şi literatura din ţară
16.00: Mugur Grosu & friends – Poezie secretă
Gangurile de acces în Blocul Liric, Str. Brezoianu 47-49, lângă rondul Walter Mărăcineanu
Performance – poezie şi muzică electronică în curtea interioară a Blocului Liric, eveniment organizat împreună cu Asociaţia Artmix
17.00: Noli me tangere (performance)
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
Isabelle Maurel (Franţa), Davide Napoli (Franţa/Italia), Cornelia Petroiu (România)
Proiect coordonat de Wanda Mihuleac
17.00: Atelier de scriere creativă DADA pentru copii (7-12 ani)
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Ceainărie
Invitată: Iulia Iordan
18.00: Spectacol de teatru pentru copii
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Mansardă
Ziua în care a fugit somnul, de Victoria Pătraşcu
O producţie a Teatrului MOMOLINO, în regia Antoanetei Zaharia. Interpretează: Antoaneta Zaharia, Ioana Flora şi Mihaela Velicu. Costume şi decoruri: Doina Pop.
18.00: Concert de fanfară
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
19.00: Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” – Trio Cantemir
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
Constantin Răileanu (voce, kanun, percuţie), Alexandru Stoica (oud), Ştefan Aurel Ştefan (santur)
19.00: Polifonic
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Sala „Iosif Naghiu”, Calea Griviţei 64-66
Curator: Simona Nastac
Invitaţi: Michael Astner, Andrei Dósa, Robert G. Elekes, Matei Hutopila, Henriette Kemenes, Claudiu Komartin, Mihók Tamás, Aleksandar Stoicovici, Livia Ştefan şi Victor Ţvetov
Muzica: Ştefan Cazacu (violoncel)
Prezintă: Claudiu Komartin
Animaţie: Raluca Popa
19.00: Mircea Vintilă în Grădină la Mărţişor
Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Strada Mărţişor 26
20.00: Maria Gheorghiu în Grădină la Mărţişor
Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Strada Mărţişor 26
19.00: Concert Ovidiu Mihăilescu
Casa Memorială „George şi Agatha Bacovia”, Strada George Bacovia 63
20.00: Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a X-a
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88
Eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor şi Centenarul Marii Uniri
Invitaţi: Magda Cârneci, Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Cătălina Matei, Simona Popescu, Livia Roşca, Andra Rotaru, Cristina Stancu, Dan Coman, Sorin Gherguţ, Florin Iaru, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Şerban
Muzica: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beţa, Mircea Tiberian, Sorin Terinte, Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu – percuţie, Alin Păun – chitare electrice, Tibi Duţu – chitară bas, Dorian Pîrvu – orgă & pian)
Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu
20.00: Biblioteca vie
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8
Invitate: Simona Popescu, Doina Ruşti, Cecilia Ştefănescu
20.00: Concert Helen
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
21.00: Recital de poezie Boris Mehr
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
(Teatrul Evreiesc de Stat)
22.00: Concert Blue Noise
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
23.00: Proiecţie de film
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu 8 – Grădină
Inimi cicatrizate, regia Radu Jude
Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer

NOAPTEA MUZEELOR 2018 BUCUREŞTI. Muzeul de Artă "Vasile Grigore" oferă 3 Evenimente într-o noapte de la 18.00 la 02.00 în Strada Maria Rosetti 29. Este vorba despre vizitarea expoziţiei permanente cu actualizarea unei noi serii de exponate de expoziţia temporară a pictorului Mihail Gavril–Schiţe critice la Galeria de Artă Anexa 29 şi, în cadrul Proiectului Educaţie Culturală, sunt invitati elevi ai Şcolilor Gimnaziale şi Liceelor din sectorul 2.

Cimitirul Bellu a programat evenimentul Memoria Marii Uniri în Muzeul Bellu 17:00 – 24:00 Calea Şerban Vodă, nr. 249, sector 4. Evenimentul este dedicat memoriei Centenarului Marii Uniri (1918-2018) şi are drept principal scop descoperirea de către vizitatori a principalelor personalităţi militare, politice şi culturale ce au contribuit la înfăptuirea României Mari şi odihnesc în prezent în Cimitirul Şerban Vodă-Bellu. Pe întreagă durata evenimentului, între orele 17-24, vor fi organizate tururi ghidate la mormintele personalităţilor vizate – vizitatorii fiind implicaţi într-un concurs de cultură generală, iar în faţa capelei mari a cimitirului va fi amplasată o scenă unde se va desfăşura programul artistic, constând din reprezentaţii de muzică, proiecţii de filme documentare şi piesă de teatru.