Prima pagină Cultura

Micile secrete ale prezervativului

Cecilia Stroe | 01.22.2007 | ● Vizualizări: 147
Micile secrete ale prezervativului     Micile secrete ale prezervativului + zoom
Galerie foto (1)

Din ce in ce mai putin un obiect tabu, prezervativul se vrea a fi un produs ca oricare altul, un simplu accesoriu al omului modern.

Daca un prezervativ este prea mare, exista riscul sa alunece in timpul raportului sexual, iar daca este prea mic, se poate rupe. Tocmai de aceea, in acest domeniu nimic nu a fost lasat la voia intamplarii. Conform normelor europene, marimea-standard a unui prezervativ trebuie sa se incadreze intre 170 si 185 mm lungime pentru o latime de la 51 la 54 mm, dar exista si optiunea king size, cu dimensiunile de 208 x 56 mm. Materia prima folosita in industria prezervativelor este latexul, lichid secretat de scoarta arborelui de cauciuc pentru cicatrizarea „ranilor“ sale. Cum insa un procent din populatia globului sufera de alergie la cauciucul natural, producatorii din domeniu au lansat pe piata o varianta de prezervativ deproteinizata (adica „saraca“ in proteine de latex) si o alta confectionata dintr-un poliuretan numit duron. Dincolo de aceste optiuni, nu mai exista decat alternativa prezervativului de moda veche, adica acela confectionat din mat de berbec, aflat inca pe piata, dar care nu asigura protectie in fata bolilor cu transmitere sexuala.

O istorie de trei mii de ani
Pentru a-si proteja organele sexuale daca nu de infectii, macar de ciupiturile insectelor, vechii egipteni utilizau invelitori de in. In Roma antica, barbatii optau pentru „prezervative“ realizate din vezica si matele unor animale. Incepand cu secolul X d.Hr., chinezii si japonezii au apelat la impachetari cu hartie de matase uleioasa ori chiar la un fel de tocuri rigide realizate din solzi de broasca testoasa. Prezervativul modern a cunoscut primele sale momente de glorie in timpul Renasterii. Intr-un tratat de medicina, chirurgul italian Gabriel Fallope (1523-1562), descoperitor al trompelor uterine, le recomanda barbatilor sa-si ambaleze organele sexuale in „teci din stofa subtire“ pentru a se feri de o maladie misterioasa, cunoscuta sub numele de „raul frantuzesc“: sifilisul. La finele secolului al XVIII-lea, englezii dictau „moda“ in materie, adoptand un model de prezervativ fara cusaturi, realizat din vezica de berbec si botezat de calatorii francezi la Londra redingota englezeasca. Punerea la punct a vulcanizarii cauciucului de catre compania Goodyear in 1843 marcheaza intrarea prezervativului in era industriala; in 1929, marca britanica Durex lanseaza productia automatizata a unui prezervativ mai englezesc ca oricand.

Arta si precizie
Despre procesul de productie a prezervativelor se poate spune ca este chiar mai riguros decat cel al fabricarii pneurilor pentru automobile. Formele de sticla suflata sunt „calite“, una cate una, intr-o cuva cu latex in care au fost adaugate diferite substante pe baza de sulf care permit vulcanizarea materialului. La fel ca in cazul pneurilor, acest procedeu este indispensabil in vederea obtinerii elasticitatii si rezistentei produsului finit. Dupa ce mulajele sunt scoase din baia de latex, se asteapta ca pelicula formata pe suprafata acestora sa se usuce, dupa care operatiunea e repetata, dat fiind faptul ca un prezervativ este alcatuit din mai multe pelicule de latex suprapuse. Introduse intr-un cuptor care asigura temperaturi de 100-200 de grade Celsius, prezervativele vor parasi mulajele de sticla sub actiunea unor jeturi de apa puternice. Vor fi apoi uscate, rulate si impachetate, dar nu vor ajunge la punctele de vanzare inainte ca esantioane din fiecare lot sa fie supuse unor riguroase teste manuale si electronice, fiind umplute cu apa (pentru verificarea etanseitatii), umflate si masurate in asa fel incat nici un defect sa nu scape neobservat.

O inovatie
Cei dezamagiti de performantele prezervativelor feminine isi pun mari sperante intr-un produs revolutionar, sub forma de gel. In Canada, cativa specialisti de la Universitatea Laval din Québec au pus la punct un lichid aplicabil cu un fel de seringa. La temperatura corpului, lichidul se solidifica si formeaza o bariera contraceptiva eficace, timp de doua ore, chiar si impotriva bolilor. Aflat inca in faza de testare, produsul va fi lansat pe piata in circa trei ani.


FACTS


Record


0,03 mm grosime (de trei ori mai subtire decat o foita de tigara) este recordul detinut de un producator japonez de prezervative. In Franta, norma impusa de lege este de minimum 0,04 mm, pentru limitarea riscurilor de rupere, iar grosimea maxima a unui prezervativ aflat pe piata este de 0,07 mm.

Tag-uri: prezervativ |