Prima pagină Cultura

All Over The World

descopera@mpg.ro | 05.21.2007 | ● Vizualizări: 145
All Over The World     All Over The World + zoom
Galerie foto (1)

"Jules Verne ne-a adus poezia spatiului, freamatul infintului. Comparati voi insiva lumea, lumea fara fruntarii in care ne-a introdus Verne, cu cea pe care o descriu romanele noastre obisnuite si calculati diferenta. Romanul modern inseamna aerul de salon, de budoar, adesea de alcov; e un aer inchis. Romanul lui Jules Verne inseamna aer liber, aer pur, aer nerespirat inca." Anatole Le Braz, scriitor, 1906

Pe 11 ianuarie a.c., organizatorii comemorarilor din Anul Verne, reuniti la Muzeul Marinei din Paris sub egida ministrului francez al Culturii, au decretat, cu umor, ca anul 2005 „ce sera la fête à Jules“ („va fi sarbatoarea lui Jules“). Nantes si Amiens, orasele cu care autorul s-a identificat cel mai mult, s-au asociat in propunerea de a organiza, de-a lungul intregului an in curs, circa cincizeci de manifestari (teatru, muzica, expozitii, circ, carti, filatelie, conferinte). Muzeul Jules Verne din Nantes si Casa Memoriala din Amiens au pornit o actiune de „valorizare dinamica“ a fondurilor deja existente si si-au dezvoltat politica de achizitii.  Intalnirile internationale prilejuite de primele momente ale comemorarii s-au desfasurat la Amiens, intre 19 si 27 martie, reunind scriitori, profesori, oameni de stiinta si colectionari din Franta, Italia, Germania, Ungaria, Scotia, Olanda, Belgia, Croatia, Romania, Statele Unite, Canada, Israel, Argentina.

Au fost citite zeci de comunicari, pe teme de ordin general, semnate de unii dintre cei mai mari vernologi ai momentului (Piero Gondolo della Riva, Jean-Michel Margot, Eric Weissenberg, Robert Pourvoyeur, Garmt de Vries, Bernard Krauth, Krzysztof Czubaszek, Zvi Har’el) dar au existat si abordari sub unghi tematic si, nu in ultimul rand, conferinte axate pe dezvaluiri ale unor aspecte necunoscute sau controversate ale operei: Cum vedea autorul cifrele? Ce calatorii a intreprins? Cum i-a adaptat fiul operele pentru marele ecran? S-a inspirat Verne din Poe si din Baudelaire pentru scrierea volumului Jaganda? Este el cel care a inventat personajul Zephirin Xirdal, sau e vorba de o inventie postuma a fiului sau? Ce sa credem despre raportul privind celibatul, expus in romanul Secretul lui Wilhelm Storitz? In timpul „Intalnirilor internationale“, colectionarii au beneficiat de un mare targ de obiecte, in spatiul caruia au putut efectua schimburi de carti, de vederi, de diverse gadget-uri, si au putut achizitiona timbre, ciocolata, vinuri in editii speciale – toate purtand efigia lui Jules Verne.  In aceeasi perioada, a putut fi vizitata o expozitie interactiva care si-a invitat vizitatorii la o dubla calatorie: in imaginarul vernian al secolului al XIX-lea si in arealul descoperirilor stiintifice ale secolelor XIX si XX.

Care erau mizele stiintifice in timpul lui Jules Verne si cum au evoluat ele in zilele noastre? Cum rezoneaza in noi satelitii, biodiversitatea, explorarea spatiului, studiul polilor, al vulcanilor si al padurilor, in comparatie cu stiinta povestita de Jules Verne in Calatoriile extraordinare? De-a lungul lui 2005, Casa Memoriala Verne va organiza expozitii ce se vor stradui sa deslu­seasca intrebari de felul: Cum traia Jules Verne? Cine a fost el de fapt? Cum a scris? Cum isi gasea sursele de inspiratie?  Sute de reviste din Franta si din intreaga lume i-au dedicat numere comemorative. S-au organizat repre­zentatii teatrale si expozitii, operele cunoscute i-au fost reeditate, in timp ce unele au vazut pentru intaia oara lumina tiparului, iar romanele i-au fost si ii vor fi citite in public – in cadrul proiectului Calatoriile extraordinare sub forma orala – din Québec pana in Burkina Faso.  

Copiii Capitanului Verne
Multi tineri si-au definit sau regandit cariera citind Calatoriile extraordinare, scriitori de ieri si de azi s-au revendicat din opera sa, desenatori de isprava, precum Hergé (parintele personajului de banda desenata Tintin), i-au reluat ideile si le-au dus mai departe, devenind cunoscuti in toate colturile lumii. In fine, scenaristi de prestigiu si regizori de prima linie s-au intrecut in a-i transpune operele in filme.  Cea dintai space opera din cinema­tograful „primitiv“ a fost realizata de catre George Méliès in 1902 si s-a numit Calatoria pe Luna. A fost prima adaptare pe ecran a lui Verne, dar si a lui Wells si a romanului sau Primii oameni pe Luna. De la cel de-al doilea autor, regizorul a preluat ideea aselenizarii, pe care Verne o evitase. Filmul va face multi adepti, imediat dupa rasunatorul sau succes de public. Méliès va persevera, inchegand o pastisa dupa Douazeci de mii de leghe sub mari, care va iesi pe piata in anul rascoalei taranilor romani din satul Flamanzi, 1907, sub titulatura  Doua sute de mii de leghe sub mari. Acelasi regizor filmase Raidul de la Paris la Monte-Carlo in doua ceasuri si Calatorie prin imposibil (1904) inspirandu-se tot din operele verniene. Prima versiune cinematografica pe deplin (si serios) intocmita este cea realizata de Stuart Paton in 1916, pornind de la romanele Douazeci de mii de leghe sub mari si Insula misterioasa. Pentru intaia oara apare pe ecran vestitul capitan Nemo. 

In 1929, The Mysterious Island, film semnat de Lucien Hubbard si avandu-i drept colaboratori pe francezul Maurice Tourneur si pe danezul Benjamin Christensen, elaboreaza deja un spectacol inedit. Rolul Capitanului Nemo (care aici poarta numele de Contele Dakkar) este interpretat de Lyonnel Barrymore, iar actiunea se centreaza (indepartandu-se de litera cartii lui Verne) pe existenta unor ciudate creaturi-amfibie aflate in lupta cu magnatul subacvatic. Nemo va deveni, fara indoiala, eroul cel mai faimos al autorului mai ales datorita cinematografului. James Mason il va interpreta in adaptarea lui Richard Fleisher din 1954, pentru Walt Disney.

Acelasi Mason va deveni si profesorul Lindenbrock din splendida versiune cinematografica a Calatoriei spre centrul Pamantului (1959) semnata de Henri Levin. Nemo reapare in Insula misterioasa a lui Cyril Raker Endfield, din 1961. Printre alte adaptari celebre, merita mentionate De la Pamant la Luna (1958, Byron Haskin), Tribulatiile unui chinez in China (1965, Philippe de Broca) cu Jean Paul Belmondo si Ursula Andress, Cinci saptamani in balon (1963, regia Irwin Allen). Ocolul Pamantului in 80 de zile a fost transpus cinematografic in 1956, intr-o superproductie care a fost incununata cu cinci Oscaruri (in rolul lui Phileas Fogg a fost distribuit David Niven, care i-a avut companioni de peripetii pe Marlene Dietrich, Fernandel si Buster Keaton). Anul 2004 a vazut aparand o noua versiune a aceluiasi roman, de aceasta data avandu-l ca protagonist pe Jackie Chan. Michel Strogoff a cunoscut mai multe versiuni, dintre care, inconjurata inca de glorie, ramane cea din 1956, cu actorul Curd Jürgens in rolul principal. Nu trebuie uitata Steaua Sudului din 1967, cu Orson Welles, si nici O inventie diabolica a regizorului ceh Karel Zeman, cea mai originala dintre interpretarile verniene de pana acum, care si-a inserat actorii direct in gravurile editiilor Hetzel, cu o inca neegalata magie plastica.

Foto: Red Dot


FACTS


Cele mai insolite evenimente


La Bergen, in Norvegia, se va organiza in aceasta vara expozitia Natura fabuloasa, in care niste acvarii uriase vor deveni tot atatea hublouri ale submarinului Nautilus deschise spre lumea adancurilor marine.  

Francezul Alain Frébault si-a propus reluarea, cat mai fidela cu putinta, a traseului din Ocolul Pamantului. Calatoria va fi facuta cu mijloacele de transport ale vremii lui Verne – tren si vapor – si va demonstra ca si astazi este tot atat de greu de infaptuit ca in secolul al XIX-lea. Desi vitezele sunt conside­ra­bil mai mari, numarul curselor maritime s-a redus, iar obtin­e­rea vizelor pune si ea bete in roate desfasurarii operatiunilor.

La Nantes, compania teatrala din strada Royal de Luxe va monta luna viitoare spectacolul Vizita Sultanului Indiilor pe elefantul sau care calatorea prin timp. Povestea se va derula timp de patru zile si va antrena circa 100 de muzicieni si  de tehnicieni. Reprezentatia va avea loc la Amiens intre 16 si 19 iunie, dupa care va poposi la Londra, in septembrie, si apoi la Bilbao, Anvers si Calais in 2006.