Home » Cultură » Intreaga lume este o continua curgere

Intreaga lume este o continua curgere

Intreaga lume este o continua curgere
Publicat: 02.08.2007
Text in exclusivitate pentru Romania, consemnat de Marc Ulieriu in cadrul unei teleconferinte organizate de catre revista DESCOPERA, la 17 mai 2004, cu Adrian Bejan, profesor distins JA Jones de inginerie mecanica la Universitatea Duke din Carolina de Nord, SUA, creatorul teoriei constructale.

Mi-am petrecut copilaria la Galati, unde am fost instruit in matematica si, mai ales, in geometrie. Eram foarte bun la matematica, imi placea tare mult. La terminarea liceului, ma pregateam sa devin arhitect, desenam foarte mult, desenul era pasiunea mea, iar acum, peste decenii, mi-am regasit privirea de copil, pentru ca ma trezesc facand din nou desene. Ingineria, alaturi de biologie, geofizica si sociologie, este o stiinta tributara constatarii davinciene „Il moto é causa d’ogni vita“ (miscarea este cauza oricarei forme de viata); toate aceste stiinte opereaza cu lucruri care curg, care se afla in miscare.

Scopul lor este de a da acestei miscari un sens, o tinta, de a pune ordine in ea. In sociologie, acest demers a fost incercat chiar de catre unul dintre intemeietorii ei, Auguste Comte, care a creat pozitivismul. In fizica, miscarii, curgerii, i s-a raspuns prin teoria sistemelor in echilibru. Teoria constructala se afla la granita dintre filosofie, sociologie si inginerie; ea se ocupa cu tot ceea ce curge, fie ca este vorba de fluvii, de curenti interni, de produse sau de oameni.

De exemplu, intr-o societate libera, democratica, in tipul de societate propus de globalizare, totul curge: bani, oameni, informatii, iar transpunerea acestei realitati in economie, din punct de vedere constructal, inseamna distribuirea optima a costurilor si a beneficiilor intre cei care au nevoie de bunuri si cei care le vand. Oriunde ne uitam, vedem sisteme de curgere. Unele dintre acestea, mai precis cele naturale, au ajuns la optimizare prin evolutie. Pe celelalte trebuie sa le perfectionam noi, prin distribuirea optima a imperfectiu­nilor.

Ele nu vor ajunge niciodata sa fie perfecte, in adevaratul sens al cuvantului, dar, asemenea celor naturale, pot ajunge sa fie cel mai putin imperfecte posibil. Nu sunt ghicitoare pentru a putea prezice care vor fi viitoarele aplicatii ale teoriei constructale – in momentul de fata ea se adreseaza, in primul rand, inginerilor, designerilor si proiectantilor, ajutandu-i sa-si optimizeze proiectele. De aceea, toti cercetatorii care sunt implicati in proiectare pot ajunge la o mai buna performanta a sistemelor pe care le concep prin aplicarea teoriei constructale.

 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase