Prima pagină Descopera in Romania

Istoria zbuciumată a Portului Constanţa, pe care Regele Carol I îl vedea ''ca un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă'' - FOTO

09.27.2017 | ● Vizualizări: 6259

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa, primele amenajări datează din anii 1857-1860; finalizarea lucrărilor a fost condusă de inginerul Anghel Saligny.

Istoria zbuciumată a Portului Constanţa este strâns legată de cea a oraşului cu acelaşi nume. Deşi prima atestare documentară a Constanţei este târzie (sec. II d.Hr.) - anticul Tomis se descoperă, prin mărturii arheologice, încă din sec. VI i.d. Hr. Oraşul - port a fost organizat iniţial ca un centru de schimb între comercianţii greci şi populaţiile băştinaşe. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenţa greacă se menţine până în secolul I i.d.Hr., când teritoriul situat între Dunăre şi Marea Neagră intră sub stăpânire romană. Primii ani ai guvernării romane au fost consemnaţi de poetul Ovidius, exilat la Tomis.

Galerie foto

vezi galeria 9 foto

Portul cunoaşte o viaţă economică prosperă în secolele următoare, iar oraşul preia numele împăratului Constantin. Schimburile comerciale se desfăşoară cu precădere în „Edificiul roman cu mozaic", admirabila construcţie situată între faleza oraşului şi instalaţiile portuare. În perioada bizantină, evoluţia portului Tomis va fi marcată de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comerţul este în scădere, negustorii caută alte pieţe, dar portul nu este dat uitării, el fiind înregistrat, în continuare, în portulanele şi hărţile veneţiene sau genoveze. De altfel, portul şi alte construcţii aferente vor păstra multă vreme denumirea de „genovez", în amintirea negustorilor şi navigatorilor proveniţi din acest oraş italian. După o scurtă perioadă de stăpânire românească, teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, călătorii europeni sau din Imperiu vor menţiona activitatea portului Kustendge, care va contribui la creşterea comerţului zonal. În 1857, autorităţile turce concesionează construirea portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanţa beneficiază de amenajări şi dotări relativ moderne.

Carol I: Portul Constanţa "va deveni unul din cele mai însemnate ale Orientului"

După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tânărul stat. În opinia Regelui Carol I, portul Constanţa „va deveni unul din cele mai însemnate ale Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă".

Nu fără greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabilă a proiectului. În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă. La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a portului Constanţa.

În piatra de temelie a fost depus, de către Regele Carol I, documentul care consfinţea „întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont Euxin, unde, din veacurile cele mai îndepărtate, comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte de vechea dominaţie a strămoşilor noştri şi unde s-a sfârşit poetul Ovidiu".

Lucrările de construcţie, începute de I.B. Cantacuzino şi continuate de Anghel Saligny

Lucrările de construcţie au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino şi au fost continuate cu modificările propuse de alţi doi ingineri români de excepţie: Gheorghe Duca şi Anghel Saligny.

În anul 1899, conducerea lucrărilor portuare a fost preluată de Saligny, constructorul podului de la Cernavodă. Până în 1909, când a fost inaugurat oficial portul Constanţa, s-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud şi cheurile, au fost construite şase bazine, rezervoarele de petrol şi, nu în ultimul rând, silozurile.

Pornind de la aceste dotări, portul Constanţa a operat în 1911 peste 1,4 milioane tone mărfuri.

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infrastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, bursa, docul plutitor, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene.

În actul comemorativ din 1909 se exprima „nădejdea că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare, ca să putem isprăvi cât mai curând portul întreg, menit să slujească la propăşirea economică a scumpei noastre patrii". Din nefericire, Constanţa şi ţara întreagă aveau să sufere distrugerile provocate de doua războaie mondiale, de ocupaţia sovietică şi de regimul dictatorial comunist. Începând cu 1967 s-au demarat lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, care a fost inaugurat în anul 1984. Pe parcursul a două decenii, portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.

Sursa: Portofconstantza

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 27 septembrie:

1389 - S-a născut Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii Laurenziana (m.1 august 1464).

1461 - Prima menţiune documentară a căii Giurgiului, important drum comercial, care lega oraşul dunărean de Transilvania

1827 - S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, istoric şi jurist, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, membru al Academiei Române (m. 23 octombrie 1877)

1855 - S-a născut matematicianul Paul-Émile Appel, membru de onoare al Academiei Române (m. 24 octombrie 1930)

1880 - S-a născut Jacques Thibaud, unul dintre cei mai apreciaţi violonişti ai secolului al XX-lea (m. 1 septembrie 1953)

1891 - A încetat din viaţă scriitorul Ivan Aleksandrovici Goncearov; personajul principal din capodopera sa, romanul "Oblomov", a devenit simbolul inerţiei şi al pasivităţii - "oblomovism" (n. 6/18 iunie 1812)

1903 - S-a născut pictorul Alexandru Ciucurencu (m. 27 decembrie 1977)

1917 - A încetat din viaţă pictorul impresionist Edgar Degas (n. 19 iulie 1834)Edgar Degas - Femeie pieptănându-se

1917 - A apărut, la Bucureşti, "Scena", "ziar zilnic de teatru, muzică, literatură, artă şi sport" (până la 11 noiembrie 1918), la care au colaborat Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction şi Camil Petrescu

1919 - A încetat din viaţă soprana Adelina Patti (Adela Juana Maria Patti ) (n. 19 februarie 1843)

1933 - S-a născut poetul Grigore Hagiu, autor al volumelor "Nostalgica triadă" (1970), "Miazănoaptea miresmelor" (1973) şi "Descântece de gravitaţie" (1977). A primit distinctii ca Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968) (m. 1 februarie 1985)

1940 - S-a încheiat Pactul militar şi economic pe zece ani între Germania, Italia şi Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokio), pentru impunerea unei "noi ordini" în Europa şi în "Marea Asie de Răsărit"

1992 - Au avut loc alegeri legislative şi prezidenţiale în România

1996 - Piaţa extrabursieră - RASDAQ - de tranzacţionare a acţiunilor rezultate din procesul de privatizare, a fost inaugurată oficial la World Trade Center Bucureşti

1999 - A fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles Programul Naţional Anual pentru aderarea României în NATO

2008 - A încetat din viaţă actorul şi regizorul american Paul Newman, la 83 de ani, din cauza unui cancer la plămâni.