Home » Descoperă Preistoria » Paleoantropologia – o stiinta a eternelor surprize

Paleoantropologia – o stiinta a eternelor surprize

Publicat: 27.02.2009
Ca stiinta evolutiei omului are inca multe necunoscute, o stie oricine. Ca teoriile cu privire la stramosii omului, la verigile lipsa si la hominizii care au populat planeta inaintea noastra sunt reactualizate si refacute an de an, este iarasi o certitudine. Este suficient sa privim in urma cu doar un deceniu si jumatate ca sa ne dam seama cat de mult se pot schimba ipotezele care pareau pe atunci intangibile. Si totusi, paleoantropologia este o stiinta aflata inca in anii copilariei, o stiinta care nu a incetat nicio clipa sa ne uimeasca.

Ca stiinta evolutiei omului are inca multe necunoscute, o stie oricine. Ca teoriile cu privire la stramosii omului, la verigile lipsa si la hominizii care au populat planeta inaintea noastra sunt reactualizate si refacute an de an, este iarasi o certitudine. Este suficient sa privim in urma cu doar un deceniu si jumatate ca sa ne dam seama cat de mult se pot schimba ipotezele care pareau pe atunci intangibile. Si totusi, paleoantropologia este o stiinta aflata inca in anii copilariei, o stiinta care nu a incetat nicio clipa sa ne uimeasca.

An de an, noi dovezi ale trecutului nostru indepartat ies la lumina in toate colturile lumii, schimband din temelii vechile conceptii. Numai in ultimii 12 ani, descoperirile paleoantropologilor si ale arheologilor au fost in masura sa nasca o veritabila revolutie in ceea ce priveste teoriile cu privire la nasterea si evolutia omului. De la misteriosul Homo georgicus, la stravechiul Sahelantropus tchadensis, la Homo antecessor si pana la celalalt Homo sapiens (Homo sapiens idaltu), piesele uriasului puzzle care reprezinta istoria umanitatii incep sa se adune.

1997

  • Cercetatorii germani au reusit sa extraga in premiera un fragment de ADN mitocondrial din fosilele Omului de Neanderthal. Rezultatul a fost unul socant. Homo neanderthaliensis nu este inrudit cu omul modern si, cel mai probabil, reprezinta o specie diferita.
  • Mai multe fosile hominide au fost descoperite in Spania si au fost datate la 780.000 de ani. Cum acestea nu se incadrau in nicio specie cunoscuta, ele au fost atribuite unui nou gen hominid, Homo antecessor.
  • Cele mai vechi unelte descoperite vreodata (2,6 milioane de ani vechime) au fost scoase la lumina in Ghana. Cercetatorii nu stiu inca cine le-ar fi putut crea, desi a fost avansata ideea unor hominizi primitivi inca necunoscuti.
  • Studiul asupra unor fosile de Homo erectus descoperite in Indonezia a aratat o varsta halucinanta a acestora, 27.000-51.000 de ani, ceea ce il face pe stravechiul hominid o specie contemporana lui Homo Sapiens.

1998

  • Un craniu cu o vechime de circa 1 milion de ani a fost scos la lumina in Eritreea. Caracteristicile sale par sa indice un hominid cu trasaturi atat din specia Homo erectus cat si din Homo sapiens.
  • Analiza unui craniu de Australopitecus africanus descoperit in situl de la Sterkfontein, Africa de Sud, arata ca membrele sale superioare erau mult mai aproape de cele ale maimutelor decat sunt membrele presupusului sau stramos, A. Afarensis.

1999

  • O noua specie de australopitec, Australopitecus garhi a fost scoasa la lumina in localitatea Bouri, Etiopia. Interesant este faptul ca ramasitele acestuia a fost gasite langa cele ale unei caprioare care a fost transata cu unelte de piatra, sugerand ca aceasta specie folosea uneltele inaintea lui Homo habilis.

2000

  • Analiza unei noi secvente de ADN mitocondrial extrasa de la un neanderthalian descoperit in Rusia are acelasi rezultat ca si testele din 1997. Homo neanderthaliensis era o specie diferita de Homo Sapiens. Cea de a treia secventa de ADN, de data aceasta de la un specimen din Croatia, a confirmat aceeasi ipoteza.
  • Doua cranii misterioase, atribuite lui Homo erectus, a fost scoase la lumina in situl de la Dmanisi, Georgia. Vechimea lor a fost estimata la 1,7 milioane de ani.

2001

  • Fosila unui hominid inca neidentificat, cu o varsta de 3,4 milioane de ani, a fost descoperita in Etiopia.
  • O echipa mixta francezo-kenyana scoate la lumina un specimen considerat mai vechi decat orice alt reprezentant al genului Homo (6 milioane de ani) dar care, totusi, pare mult mai evoluat decat australopitecii. Specia a fost numita Orrorin tugenensis si a fost considerata stramosul direct al hominizilor, excluzand australopitecii din linia evolutiei umane.
  • O fosila cu o varsta de 3,6 milioane de ani este identificata in Kenya. Cercetatorii au concluzionat ca este vorba de o specie cu totul noua si au numit-o Kenyantropus platyops.

2002

  • Un craniu descoperit in Ciad este identificat ca apartinand celei mai vechi specii hominide. Noua specie a fost botezata Sahelantropus tchadensis. Varsta exemplarului este de cca 7 milioane de ani.
  • Cele doua cranii descoperite la Dmanisi, Georgia se dovedesc a fi cele mai primitive de acest gen, scoase la lumina in afara Africii. Desi unii cercetatori inca mai vad legaturi intre acestea si specia Homo erectus, specimenele au fost atribuite unui nou tip de hominid, Homo georgicus.

2003

  • Trei cranii catalogate ca apartinand speciei Homo sapiens sunt descoperite in situl arheologic de la Herto, Etiopia. Varsta acestora, 160.000 de ani, le face cele mai vechi de acest gen. Analizele craniilor arata ca apartineau unor indivizi cu trasaturi oarecum diferite de cele ale omului modern. Aparea pe scena lumii un alt Homo sapiens – Homo sapiens idaltu.
  • Un specimen scos la lumina in Africa de Sud se dovedeste cel mai vechi australopitec cunoscut. Fosila cu o varsta de 4 milioane de ani a fost botezata Little Foot.
  • In insula Flores, Indonezia, cercetatorii descopera scheletul aproape complet al unui hominid de dimensiuni reduse (1,1 metri). S-a dovedit ca este vorba de o specie umana necunoscuta pana atunci, Homo Floresiensis.

2004

  • Fosilele fragmentate ale unui specimen antropoid, cu o varsta de 5,2 – 5,8 milioane de ani sunt descoperite in Etiopia. Cercetarile ulterioare au dus la identificarea unei noi specii Ardipithecus kadabba.
  • In situl arheologic de la Olorgesailie, Kenya, este scos la lumina un craniu cu o varsta de cca 950.000 de ani, apartinand unui Homo erectus. Dimensiunile acestuia sunt insa asemanatoare cu cele ale lui Homo georgicus (cca 650-800 centimetri cubi), mult prea mic pentru un reprezentat din specia erectus.

2005

  • Un schelet partial descoperit la Mille, Etiopia este catalogat drept cel mai vechi hominid biped. Cercetatorii nu au identificat inca specia din care face parte desi studiile tind sa indice un reprezentat al speciei Ardipithecus ramidus sau Australopitecus afarensis.
  • Doua cranii descoperite langa raul Omo, Etiopia, se dovedesc cele mai vechi fosile ale lui Homo Sapiens. Varsta lor este de 195.000 de ani.

2006

  • Scheletul complet al unui Australopitecus afarensis este descoperit in Etiopia. Botezat „Selam”, acesta prezinta atat trasaturi bipede cat si arboricole.

2007

  • Fosile apartinand atat lui Homo erectus cat si lui Homo habilis sunt descoperite in acelasi sit, in Kenya. Faptul ca ele s-au dovedit contemporane indica faptul ca speciile nu s-au succedat ci au evoluat in paralel.

2008

  • In insula Palau sunt descoperite ramasitele a 26 de indivizi cu aceleasi trasaturi ca Homo Floresiensis. Varsta acestora este de doar 1000-3000 de ani.
  • Studiile asupra unui craniu apartinand unui Homo heidelbergensis, hominid care a populat pamantul cu aproximativ 530.000 de ani in urma si care este anterior atat neanderthalienilor cat si oamenilor, demonstreaza ca acesta era inzestrat cu caracteristicile fizice necesare vorbirii.
  • Are loc prima reconstructie fidela a chipului unui neanderthalian. Modelul, o femela botezata Wilma, a fost realizat dupa ramasitele a cel putin opt oameni de neanderthal descoperite in Spania.

Revino maine pentru un nou episod si pentru o intalnire cu "tancul viu al preistoriei", rinocerul lanos.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase