Portretul lui Purgatorius, cel mai vechi strămoş al omului, a fost reconstituit graţie unor noi descoperiri

Până la descoperirea acestor fosile, cercetătorii identificaseră doar dinţi de Purgatorius. Acum, în cadrul unei conferinţe de paleontologie care a avut loc în Carolina de Nord, oamenii de ştiinţă au prezentat noile descoperiri, ce permit elaborarea unui portret-robot al acestui strămoş al omului.

„Oasele de la glezne arată că prezenta o încheietură mobilă în această zonă, la fel ca primatele care trăiesc astăzi în copaci”, a explicat Stephen Chester, paleontolog la Universitatea Yale şi coautor al studiului ce descrie fosilele. „Această mobilitate îi permitea animalui să îşi orienteze piciorul în diferite direcţii, în funcţie de crengile şi trunchiurile de copac pe care se deplasa”, a explicat Chester.

• Un traseu popular din Barcelona, șters de pe Google și Apple Maps din cauza turiștilor prea…
• Programul spațial civil al Chinei este de fapt militar, avertizează NASA

„Fosilele arată că primele primate nu prezentau glezne alungite, care pot fi observate la numeroase primate care trăiesc astăzi şi despre care se crede că au un rol important în deplasarea prin salturi”, a adăugat expertul.

Analizând fosilele alături de alţi paleontologi, expertul a ajuns la concluzia că oasele specializate întâlnite în zona gleznei au jucat un rol important în succesul evoluţionar al primelor primate.

„Aceste fosile susţin ideea care afirmă că primii 10 milioane de ani din evoluţia primatelor au avut loc în contextul unei perioade intense de diversificare a plantelor cu flori, abilitatea de a se căţăra pe crengi şi de a colecta fructe şi alte elemente ale copacilor jucând un rol important în supravieţuirea acestor animale încă de la început”, a explicat Jonathan Bloch de la Florida Museum of Natural History.

Numele dat acestei primate, Purgatorius, vine de la locul în care a fost descoperit pentru prima dată: Purgatory Hill, un deal aflat în estul statului american Montana.

Purgatorius a trăit în paleocen, la scurt timp după dispariţia dinozaurilor, la începutul epocii în care mamiferele au început să domine Terra, eră care continuă şi astăzi.

Cercetătorii cred că mamiferul era mic, de culoare maro şi că era dotat cu o coadă stufoasă. Oamenii de ştiinţă estimează că Purgatorius cântărea aproximativ 37 de grame, fiind de dimensiuni similare cu cea mai mică primată care trăieşte astăzi, lemurianul-şoarece din Madagascar (foto).

Mamiferul era dotat cu mulţi dinţi, având molari specializaţi pentru consumul de fructe. Pentru Purgatorius, viaţa în copac era foarte bună, lucru confirmat de faptul că astăzi majoritatea speciilor de primate continuă să trăiască, măcar parţial, în copaci. Oamenii sunt o excepţie, ca urmare a faptului că strămoşii noştri au părăsit viaţa arboricolă la aproximativ 60 de milioane de ani mai târziu de perioada în care trăit Purgatorius.

Cel mai vechi exemplar de Purgatorius identificat până acum a trăit acum 65-66 de milioane de ani. Cercetătorii speră ca, în viitor, alte descoperiri să permită o mai bună înţelegere a acestor enigmatice animale.

Sursa: Discovery News