Home » D:News » O boala metabolică serioasă devine tot mai răspândită: ce ar trebui să ştie orice mamă?

O boala metabolică serioasă devine tot mai răspândită: ce ar trebui să ştie orice mamă?

O boala metabolică serioasă devine tot mai răspândită: ce ar trebui să ştie orice mamă?
Publicat: 18.11.2013
În societatea occidentală, procentul femeilor diagnosticate cu diabet gestaţional creşte mereu, iar oamenii de ştiinţă avertizează că nu e vorba despre o problemă care dispare definitv odată cu încheierea sarcinii. Odată apărut, diabetul gestaţional, dacă nu este gestionat corect, poate avea ca urmare complicaţii medicale ce pot dura toată viaţa, atât la mame, cât şi la copii.

În SUA, procentul femeilor diagnosticate cu această afecţiune este în creştere, iar o organizaţie profesională de profil, American Diabetes Association, estimează că, în curând, diabetul gestaţional ar putea apărea în până la 18% dintre sarcini.

Diabetul gestaţional este o afecţiune caracterizată prin creşterea nivelului de glucoză în sânge, în timpul sarcinii.

În mod normal, glucoza, rezultată prin metabolizarea carbohidraţilor din hrană, intră în celulele corpului, fiind folosită de organism ca sursă de energie. Dar glucoza nu poate pătrunde în celule decât cu ajutorul unui hormon specific, insulina, produs de pancreas. În caz de diabet, ţesuturile devin rezistente la insulină şi, astfel, glucoza nu mai poate penetra în celule şi nivelul ei în sânge creşte.

În unele cazuri, această rezistenţă la insulină şi consecinţa ei – creşterea glicemiei (nivelul de glucoză în sânge), care caracterizează boala numită diabet – apar în cursul sarcinii, probabil sub influenţa unor factori hormonali încă insuficient elucidaţi.

Ce trebuie să ştie mamele şi viitoarele mame despre riscul apariţiei acestei boli, despre consecinţele ei pentru mamă şi copil, modul în care poate fi ea prevenită şi gestionată? Iată recomandările şi explicaţiile unor specialişti americani.

În unele cazuri, diabetul gestaţional poate fi genetic, adică riscul îmbolnăvirii de această maladie în cursul sarcinii este legat de o predispoziţie transmisă ereditar. Unele grupuri etnice – afro-americanii, amerindienii , asiaticii, hispanicii – sunt mai predispuse la această problemă. 

De asemenea, riscul creşte cu vârsta viitoarei mame: femeile peste 25 de ani, dar mai cu seamă cele peste 35 de ani, prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet gestaţional.

Dacă o femeie a născut un bebeluş foarte mare – peste 4 kg – chiar dacă nu a fost diagnosticată cu diabet gestaţional, trebuie să fie atentă, deoarece ar putea dezvolta boala la viitoarea sarcină.

Unele studii arată că 50% dintre femeile care au diabet gestaţional nu au niciun alt factor de risc care să favorizeze apariţia acestei boli.

Totuşi, specialiştii avertizează că stilul de viaţă este cel mai important factor ce poate prezice apariţia acestei boli în cursul sarcinii.

Tot mai multe femei au deja un exces de greutate corporală când rămân însărcinate, iar acest lucru măreşte mult riscul: o femeie supraponderală are un risc de 2 ori mai mare de a face diabet gestaţional decât o femeie cu greutate normală; pentru o femeie obeză, riscul este de 4 ori mai mare. Iar fumatul dublează şi el acest risc.

Multe femei care nu sunt propriu-zis diabetice atunci când intră în perioada de sarcină prezintă totuşi sindrom metabolic şi rezistenţă la insulină, factori de risc pe care nu i-ar avea dacă ar avea o greutate  normală.

În cursul sarcinii, multe femei cu diabet gestaţional pot prezenta, de asemenea, tensiune arterială ridicată, preeclampsie şi eclampsie –  o boală potenţial fatală.

Deoarece bebeluşii născuţi de mame cu diabet gestaţional pot avea şi ei niveluri ridicate de glucoză în sânge, e mai probabil ca aceştia să aibă o greutate excesivă chiar din timpul vieţii intrauterine, fiind foarte mari (macrosomie), ceea ce poate produce complicaţii la naştere şi poate mări necesitatea unei operaţii cezariene. 

După naştere, aceşti copilaşi sunt expuşi unor pericole mai mari: când secreţia proprie de insulină le reduce nivelul de glucoză în sânge, ei au un risc mai ridicat de a suferi de convulsii, icter, scăderea nivelului de calciu şi magneziu, precum şi polycythemia vera, o boală caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule roşii din sânge. 

Deşi, în general, diabetul gestaţional dispare odată cu încheierea sarcinii (nivelul glucozei revenind la normal), efectele lui nocive pot persista toată viaţa, atât la mame, cât şi la copii.

Femeile care au avut diabet gestaţional prezintă în continuare un risc crescut de a dezovlta hipertensiune arterială, diabet tip 2  şi boli de inimă

Copiii lor prezintă şi ei o predispoziţie mai mare de a avea hipertensiune, probleme cardiace şi diabet şi un risc mai mare de a fi supraponderali sau obezi mai târziu în viaţă.

Vestea bună este că totuşi există căi de prevenire şi îngrijire a diabetului gestaţional.

  • un prim pas, recomandă specialiştii, este scăderea în greutate a femeilor, înainte de a rămâne însărcinate.
  • în timpul sarcinii, femeile cu diabet gestaţional trebuie să îşi monitorizeze glicemia, măsurând-o zilnic, acasă, în cursul dimineţii, cu un glucometru de uz personal.
  • alimentaţia sănătoasă este foarte importantă: reduceţi sarea, zahărul, alimentele procesate şi consumaţi fructe şi legume proaspete, cereale integrale, carne slabă, grăsimi sănătoase; poate fi necesar ajutorul unui dietetician.
  • pentru orice femeie, se recomandă exerciţiile fizice în timpul sarcinii,  timp de 30 de mintue pe zi, 5-6 zile pe săptămână; dacă aveţi diabet gestaţional, însă, e recomandat să exersaţi în fiecare zi, astfel ajutând corpul să consume glucoza pentru a-şi procura energie. Stabiliţi cu medicul  durata şi intensitatea exerciţiilor.
  • În cazul în care activitatea fizică şi schimbările din dietă nu sunt suficiente pentru a reduce glicemia, poate fi necesar tratamentul medicamentos, la recomandarea medicului.

Sursa: FOXNews

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase