Prima pagină D:News

Ce-i face stresul creierului nostru?

09.21.2014 | ● Vizualizări: 171
Stresul afectează conexiunile dintre neuroni, ceea ce explică multe dintre efectele sale în plan cognitiv şi comportamental.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

De ce, atunci când sunt stresaţi, oamenii sunt posomorâţi, irascibili, nesuferiţi, neatenţi sau uituci? Cercetătorii de la Brain Mind Institute (BMI) din Lausanne, Elveţia, au descoperit un mecanism fundamental care acţionează la nivelul sinapselor – conexiunile dintre neuroni - şi care explică legătura dintre stresul cronic, pe de o parte, şi reducerea abilităţilor sociale şi a performanţelor cognitive, pe de altă parte.

Stresul activează o enzimă care atacă o moleculă cu rol reglator la nivelul sinapselor, arată studiul, publicat în Nature Communications.

Efectul a fost observat la nivelul hipocampului, o regiune a creierului implicată în controlul comportamentului şi al performanţelor cognitive. 

O anumită moleculă, proteina de adeziune nectina-3, are rolul de a asigura aderenţa, la nivel sinaptic, între neuroni. Poziţionată în porţiunea post-sinaptică a conexiunii, această proteină se leagă de moleculele din porţiunea pre-sinaptică, realizându-se astfel legătura sinaptică.

La şobolanii supuşi stresului cronic, au constatat cercetătorii, se reducea semnificativ numărul moleculelor de nectină-3, acestea fiind degradate de o enzimă numită MMP-9.

Nectina-3 devenea astfel incapabilă să îşi mai îndeplinească rolul ei de modulator al plasticităţii sinaptice, ceea ce afecta funcţionarea creierului. Individul afectat îşi pierdea sociabilitatea, evita interacţiunile cu semenii săi şi începea să aibă probleme legate de memorie şi de capacitatea de înţelegere. 

Identificarea acestui mecanism este importantă, deoarece sugerează potenţiale tratamente pentru tulburările psihiatrice asociate cu stresul cronic, în special depresia; de asemenea, MMP-9 este implicată şi în alte patologii, precum boli neurodegenerative - printre care scleroza amiotrofică laterală - şi epilepsie, iar rezultatele studiului deschid noi căi de abordare a studiului acestor patologii.

Sursa: Science Daily