Promenada pe Podul Mogosoaiei – Calea Victoriei

Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi strazi ale
Bucurestilor. Ea a devenit in cursul secolului al XIX-lea un Corso
al orasului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate
somptuoase, teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri,
restaurante, cofetarii, reprezentante ale unor firme si banci, mai
rar parcuri si locuinte particulare. Calea Victoriei a mai insemnat
resedinta regilor Romaniei, astazi Muzeul National de Arta alaturi
de institutii publice de prim rang, ridicate dupa 1860 precum
Fundatia Culturala Regele Carol I (astazi Biblioteca Centrala
Universitara) si Ateneul Roman. A fost insa un vechi drum
comercial in evul mediu. Potrivit legendei, la capatul sudic al
drumului isi avea resedinta familia boierului Mogos, care se
folosea de acest drum pentru a ajunge la intinsul sau domeniu din
afara orasului, care-i poarta numele si astazi: Mogosoaia. Acest
lucru se intampla in secolul al XVII-lea. Catre finalul acestui
secol, domeniul familei Mogos intra, prin casatorie, in posesia
principelui Constantin Brancoveanu. Palatul de la Mogosoaia, pe
care Brancoveanu l-a ridicat in timpul domniei sale (1688-1714), a
fost resedinta de vara a principelui si a fost conectat cu
Bucurestiul prin podul Mogosoaiei, amenajat cu acest prilej. De
fapt indreptat caci era foarte sinuos si ocoloea intinse curti
boieresti.
De la aceasta resedinta principara, demult pierduta, s-a aflat
locul numit „Capul Podului Mogosoaiei”. Aici se afla astazi
ansamblul numit „Blocul Gioconda” ridicat in preajma primului
razboi mondial pentru a fi Senatul Romaniei si finalizat dupa
marele razboi ca ansamblu de locuinte. Acesta este punctul de
plecare al promenadei noastre, de la Piata Senatului la Piata
Regala. Vom incerca sa reconstituim povestea caselor, locurilor si
a oamenilor care le-au animat odinioara.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti
si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor
carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau
periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti.
Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In
sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban.
Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la
romani (Compania, 2006), Familia Minovici – univers spiritual
(Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101
texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile
„Antropologia urbana” si „Periferii nocturne” la Editura Paralela
45.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Intilnire: Palatul Postelor (Muzeul National de Istoriei), ora
11:00
Taxa participare: 30 ron -adulti/ 25 ron – elevi, studenti
Data: 20 martie – Inscrieri la [email protected]