Un mister al naturii care le face pe femei aparte a fost descifrat de oamenii de ştiinţă

Studiul efectuat de cercetătorii de la Universitatea Turku (Finlanda), Universitatea Exeter (Marea Britanie), Universitatea Sheffield (Marea Britanie) şi Universitatea Stanford (SUA) explică pentru prima dată de ce relaţiile dintre femei şi nurorile lor ar fi putut juca un rol cheie.

Datele studiului arată că atunci când o femeie dă naştere unui copil la o vârstă târzie, iar nora sa naşte în acelaşi timp cu ea, cei doi copii au cu 50% mai puţine şanse de a ajunge la maturitate în comparaţie cu ceilalţi copii.

• Tulburătoare și Înălțătoare discuția dintre Ana Blandiana și Adrian Artene | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
• Suedia a adoptat o lege prin care este redusă vârsta de schimbare a sexului

Analiza cercetătorilor ajută la rezolvarea unuia dintre marile mistere ale naturii: de ce femelele umane, spre deosebire de celalte animale, încetează să se reproducă într-un moment timpuriu al vieţii.

De asemenea, studiul oferă un nou sprijin pentru teoria care susţine că menopauza a apărut pentru a permite femeilor să se concentreze asupra nepoţilor lor. În mod tradiţional, acest rol presupunea obţinerea de hrană pentru familie şi protejarea copiilor de accidente şi de boli.

Subiectul a fost arareori analizat de oamenii de ştiinţă, doarece necesită date detaliate referitoare la succesul reproductiv a mai multor generaţii de femei, fiind totodată necesară cunoaşterea relaţiilor dintre persoanele studiate. Cercetătorii au analizat în cadrul acestui studiu date ce se întind pe o perioadă de 200 de ani, acestea fiind colectate din registrele bisericilor din Finlanda preindustrială. Specialiştii au analizat informaţiile referitoare la rata naşterilor şi cea a deceselor dintre 1700 şi 1900, înainte de apariţia mijloacelor contraceptive moderne sau a serviciilor medicale.

Studiul a arătat că femeile aveau mai mulţi nepoţi dacă încetau să mai facă copii la vârsta de 50 de ani. Echipa de cercetători crede că motivele ce stau la baza acestui efect sunt reducerea competiţiei dintre femeile în vârstă şi nurorile lor şi susţinerea pe care femeile în vârstă o puteau oferi nepoţilor lor.

Datele arată că un copil născut în cadrul unei familii în care o femeie şi nora sa se reproduceau simultan avea de două ori mai multe şanse să moară înainte de vârsta de 15 ani. În mod interesant, acest lucru nu se petrecea atunci când mama şi fiica aveau copii în acelaşi timp. Acest lucru sugerează că femeile înrudite se înmulţeau cooperativ, iar cele neînrudite făceau acest lucru într-un mod conflictual.

Cercetătorii subliniază că există un beneficiu biologic evident atunci când o femeie cooperează cu fiica sa: cele două femei împărtăşesc 50% din codul genetic, astfel că a se afla în competiţie pentru hrană şi alte resurse nu are sens. În schimb, acelaşi lucru nu este valabil în cazul unei femei şi a nurorii sale: cele două femei nu sunt înrudite, astfel că este logic să concureze pentru a maximiza şansele de a-şi răspândi propriile gene.

Aşadar, datele din studiul finlandez arată că o femeie obişnuită ar beneficia dacă ar înceta să se reproducă la vârsta de 51 de ani atunci când există riscul să concureze cu nora sa, însă nu şi atunci când ar face acest lucru împreună cu fiica sa.

De-a lungul timpului, cercetătorii au postulat mai multe teorii pentru a explica evoluţia menopauzei la oameni, printre care şi aceea că aceasta a apărut pentru a proteja femeile în vârstă de riscul de a muri în timpul naşterii sau a sarcinii. Acest lucru este infirmat de studiul finlandez: datele arată că mai puţin de 2% dintre femeile în vârstă de cel puţin 40 de ani au murit în timpul naşterii, acelaşi risc redus fiind înregistrat astăzi şi în rândul societăţilor de vânători-culegători.

Dr. Andy Russell de la Universitatea Exeter, coautor al studiului, a comentat rezultatele: „Suntem atât de obişnuiţi cu ideea că toate femeile ajung la menopauză încât uităm cât de bizar este acest lucru. Teoria evoluţionistă presupune că animalele se reproduc de-a lungul întregii vieţi, ceea ce se întâmplă cu adevărat la aproape toate animalele cunoscute, inclusiv masculul uman. Aşadar, de ce sunt femeile atât de diferite? Studiul nostru explică pentru prima dată faptul că răspunsul la această întrebare ar putea consta în relaţia dintre o femeie şi nora sa”.

Dr. Virpi Lummaa, de la Universitatea din Sheffield, a vorbit la rândul său despre studiu: „Cercetarea oferă noi dovezi în susţinerea teoriei care afirmă că menopauza a evoluat ca urmare a rolului vital pe care bunicile l-au jucat în creşterea nepoţilor în societăţile tradiţionale. Deşi rolurile din cadrul familiei s-au schimbat, multe bunici joacă şi astăzi un rol vital în îngrijirea nepoţilor, iar în societăţile occidentale foarte multe bunici au grijă de nepoţi în timpul zilei. Este foarte interesant faptul că inclusiv în zilele noastre foarte puţine mame aleg să se reproducă în acelaşi timp cu copii lor, chiar dacă nu au ajuns la menopauză”.

Sursa: Science Codex