Home » Istorie » Şi-a dat viaţa pentru a salva un rival. Povestea unui ofiţer german care a murit încercând să salveze un soldat american

Şi-a dat viaţa pentru a salva un rival. Povestea unui ofiţer german care a murit încercând să salveze un soldat american

Şi-a dat viaţa pentru a salva un rival. Povestea unui ofiţer german care a murit încercând să salveze un soldat american
Publicat: 03.01.2017
În anul 1944, în timpul Debarcării din Normandia, Aliaţii au luptat pentru a câştiga teren în calea lor către Normandia, iar în luna august a aceluiaşi an, germanii au fost împinşi înapoi către Germania. În urma acestui succes, Aliaţii au continuat să avanseze rapid către Germania dar, cu toate acestea, liniile de aprovizionare ale acestora nu au mai fost de ajuns, iar acest lucru a oferit armatei germane oportunitatea de a încerca să se refacă.

La jumătatea lunii septembrie, US First Army a dorit să traverseze Rinul şi să ajungă în inima Germaniei, dar au fost blocaţi lângă oraşul Aachen, iar în octombrie, Prima Divizie de Infanterie a SUA a sosit în ajutorul Corpului de Armată XIX şi al Corpului de Armată VII, căci oraşul refuza să se predea.

A apărut îngrijorarea şi în ceea ce priveşte digul de pe râul Rin, căci americanii se temeau că germanii l-ar putea distruge, ceea ar fi creat o inundaţie care să afecteze forţele aliate aflate de-a lungul sensului de curgere a apei. Pentru a preveni acest lucru, era nevoie ca aceştia să se ducă în pădurea Hürtgen, care se afla între râu şi oraş.

Împotriva lor erau  Diviziile de Infanterie Germane 275 şi 353, conduse de Locotenentul Hans Schmidt, care au instalat mine de teren, sârmă ghimpată şi nenumărate capcane şi, de asemenea, s-au folosit de buncăre construite de-a lungul Liniei Sigfried, o serie de linii defensive poziţionate de-a lungul graniţei vestice a Germanie, construite între anii 1936-1939 şi care au fost abndonate timp de 4 ani.

Germanii cunoşteau foarte bine acest teren, unii dintre soldaţi fiind chiar originari din acea zonă. Cu toate că aliaţii erau superiori în ceea ce priveşte aviaţia, din cauza faptului că vegetaţia era deasă, acest avantaj al lor era anulat, căci piloţii nu puteau identifica ţintele inamice.

Pe data de 19 septembrie, soldaţii Regimentului de Infanterie 60 al SUA au făcut prima incursiune în pădure, dar au fost împinşi înapoi. Însă, pe data de 16 octombrie, când le-a venit în ajutor Divizia de Infanterie 28 a SUA, au înregistrat un număr de 4.500 de pierderi. Cea din urmă divizie a iniţiat un asalt asupra poziţiilor germane pe data de 2 noiembrie şi au capturat oraşul Schmidt, a doua zi după s-au confruntat cu un puternic contraatac german.

Pe 2 noiembrie, americanii s-au retras în Kommerscheid, acolo unde au împins, din nou, inamicul, către poziţiile iniţiale. Au atacat din nou oraşul Schmidt şi au luptat până pe data de 10 noiembrie, atunci când au fost forţaţi să se retragă.

Locotenentul Friedrich Lengfeld făcea parte din Divizia 275 şi a devenit comandantul Companiei a II-a atunci când vechiul comandant a decedat, în octombrie. În luna noiembrie, acesta a luptat neîncetat pentru a salva oraşul Vossenack, care se afla între Schmidt şi Hürtgen. Pe 10 noiembrie, compania sa era extenuată şi a fost decimată, iar cei care au supravieţuit au fost expuşi malnutriţiei, înfometării şi au trebuit să facă faţă unui ger cumplit.

Aceştia au trebuit să lupte peste loja unui pădurar, la sud de locul în care se află Cimitirul de Război din Hürtgen. În acel timp, loja era folosită ca un adăpost de către ambele armate, în funcţie de cine o deţinea. Aceasta se afla lângă un câmp minat.

A doua zi, Lengfeld a pierdut 2 oameni în urma unei acţiuni a lunetiştilor, aşa că s-a pregătit de un nou atac. În acea după-amiază, Divizia de Infanterie 12 a USA a capturat acea lojă, iar germanii au iniţiat un contra-atac şi urmăreau să îi împingă pe americani în locul iniţial până a doua zi dimineaţă. În momentul în care americanii s-au retras, un soldat s-a dus direct pe terenul minat. Având răni grave, acesta a supravieţuit, însă, şi a strigat după ajutor.

Lângă terenul minat se afla un drum sigur, păzit de germani, iar Lengfeld i-a ordonat lui Hubertt Gees, un carabinier german, să îi anunţe pe trăgători să nu deschidă focul asupra americanilor care vin să îl salveze pe soldatul rănit. Însă, în ciuda aşteptărilor germanilor, au trecut ore întregi fără ca un soldat american să vină să îl ajute, căci aceştia credeau ori că a murit, ori acest lucru s-a întâmplat pentru că armata americană s-a retras într-un mod haotic.

Lengfeld a însărcinat o echipă de medici pentru a îl prelua şi trata, dar Lengfeld, în timp ce se ocupa de această operaţiune, a ajuns pe un teren minat, străin. Cu toate că a fost dus în acea colibă, era prea târziu, căci avea răni serioase, iar în acea după-amiază a murit la Staţia de Prim Ajutor din Froitzheim.

 Identitatea soldatului american a rămas necunoscută.

Bătălia din pădurea Hürtgen a fost una dintre cele mai lungi bătălii ale celui de-al Doilea Război Mondial, ce a durat din septembrie 1944 până în februarie 1945, iar pierderile au fost mari: 33.000 de soldaţi americani şi 28.000 de soldaţi germni au murit.

Sursa: War History Online

Citeşte şi:

Un veteran de război s-a reîntâlnit cu bărbatul pe care l-a salvat dintr-un lagăr de concentrare. ”Tot ce am astăzi, toţi copiii mei, nepoţii şi strănepoţii, se datorează ţie” – VIDEO

A fost descoperit un camp de lupta pierdut din al Doilea Razboi Mondial

Cine a fost cea mai importantă agentă secretă din România în al Doilea Război Mondial?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase