Curajul nebun al lui Iulius Caesar. Deşi a fost răpit de piraţi, a reuşit să îi domine pe răpitori

La mijlocul secolului I î.Hr, Republica Romană a început să decadă. Militarii voluntari au evoluat într-o forţă permanentă care a permis Romei să cucerească noi teritorii. Însă, uneori, soldaţii erau mult mai loiali generalului decât statului, informează War History Online. 

În acest oraş, dezordinea şi violenţele politice au devenit o regulă, în timp ce găştile rivale luptau pentru dominanţă. Roma se scufunda într-o stare de anarhie şi haos. Aristrocraţii, precum Caesar, râvneau la putere, deseori utilizând corupţia şi intimidarea pentru a primi ce-şi doresc. 

• Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin
• Ce rol au dat comuniștii Cetățuii Brașovului după Al Doilea Război Mondial?

Caesar s-a născut pe 13 iulie 100 î.Hr., acesta a fost denumit după tatăl său care a fost guvernatorul Asiei. Sora sa, Iulia, a fost căsătorită cu Gaius Marius, un general şi om de stat care deţinea cea mai înaltă funcţie a consulatului. 

În anul 85 î.Hr, lucrurile s-au schimbat pentru Caesar, când tatăl său a murit bărbatul a devenit capul familiei. Războiul civil a izbucnit între unchiul Marius şi Lucius Cornelius Sulla. Pe străzi au avut loc nenumărate bătălii şi asasinări. Caesar a primit postul de înalt preot al lui Jupiter şi s-a căsătorit cu Cornelia. Peste nu mult timp, Marius a murit, iar Sulla a primit întreaga putere. Ulterior, Caesar şi-a pierdut locul de muncă, moştenirea şi averea soţiei sale, Sulla ordonându-i să divorţeze de ea. Însă Caesar a refuzat să renunţe la Cornelia, iar mama bărbatului, Aurelia Cotta, a utilizat influenţa familiei pentru a-i salva viaţa. 

Caesar s-a decis să părăsească Roma şi să se alăture armatei din Asia. În 80 î.Hr. a participat la Asediul din Mytilene, fiind atât de eficient încât a primit coroana civică. 

Sulla a murit în 78 î.Hr, iar Caesar s-a întors în Roma. Nereuşind să-şi recapete averea, s-a mutat într-un district sărac şi a devenit un avocat faimos recunoscut pentru urmărirea oficialilor corupţi. 

În 75 î.Hr. a plecat într-o călătorie către insula Rhodos acompaniat de către câţiva servitori şi prieteni. Însă nu au ajuns niciodată acolo, Marea Mediterană era plină de piraţi. Caesar împreună cu prietenii săi au fost capturaţi. Piraţii le-au oferit două posibilităţi, să plătească o răscumpărare sau să fie vânduţi ca sclavi. Caesar a ales prima variantă, iar piraţii au trimis cererea unei răscumpărări de 620 de kilograme de argint.  Caesar a oftat şi apoi a izbucnit în râs, nu era vorba de preţul imens, bărbatul se simţea ofensat. 

Familia Iulia era descendentă directă alui Iulus, fiul al Aeneas, un prinţ troian. Cineva cu o astfel de descendenţă merita mult mai mult. Caesar le-a spus piraţilor să mărească răscumpărarea la 1.550 kg de argint. 

În timpul în care a fost ostatic, Cezar a scris poezii şi şi-a compus discursurile, apoi le-a cerut piraţilor să-l asculte atunci când le citea cu voce tare. Dacă nu-i apreciau munca, Caesar ţipa la ei şi îi numea sălbatici. După 38 de zile, Caesar şi prietenii săi au fost eliberaţi. După ce a ajuns în Miletus a început să-şi construiască o flotă. Cu aceasta s-a reîntors pe insula unde a stat captiv şi i-a luat ostatici pe majoritatea piraţilor. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: