Arheologii au descoperit noi detalii despre culturile neolitice care au precedat Egiptul faraonilor

În general, Egiptul este asociat cu perioada faronilor, cu piramidele şi mumiile acestei perioade, însă perioada dinaintea acestei epoci tinde să fie trecută cu vederea. Din cauza faptului că perioada dinastiilor faraonice tinde să consume cea mai mare parte a resurselor şi atenţiei arheologilor şi a publicului, informaţiile despre societăţile neolitice din jurul Nilului sunt limitate.

Într-un articol din Science Alert, membrii unei echipe de arheologi au explicat modul în care munca lor încearcă să aducă lumină asupra perioadei neolitice, dinaintea anului 3100 înaintea erei noastre, dinaintea fondării primei dinastii.

• Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
• Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi

Această echipă de arheologi a primit aprobarea Consiliului Suprem al Antichităţilor de a începe excavaţii în zona vestică a deşertului egiptean, concentrându-se asupra unor aşezări din Neoliticul Final (4600-4000 î.e.n) şi Neoliticul Târziu (5500-4650 î.e.n), atunci când a început domesticirea unor plante şi animale.

În mod obişnuit, studierea unor astfel de situri neolitice este împiedicată de către faptul că acestea sunt plasate în deşert sau sub fosta câmpie inundabilă a Nilului.  

În timpul perioadei Neoliticului Final, comunităţile din acea regiune au început să formalizeze ritualurile funerare şi să folosească cimitirele pentru depunerea rămăşiţelor celor decedaţi. Astfel de cimitire reprezintă focusul acestor misuni arheologice, deoarece din studierea oselor care pot fi găsite acolo pot oferi informaţii preţioase despre cultura societăţilor, relaţiile, dieta sau chiar psihologia persoanei cărora aparţin respectivele oase.

Echipa care s-a ocupat de aceste situri neolitice a raportat că a demarat două campanii de excavaţii, prima între 2001 şi 2003; iar a doua între 2009 şi 2016. Din urma acestor exavaţiilor, arheologii au putut aduna o serie de informaţii care să îi ajute să recreeze detalii generale ale vieţii comunităţilor care au folosit aceste cimitire.

Oamenii de ştiinţă care au participat la expediţia din 2001-2003 au ajuns la concluzia că în aceste comunităţii exista o mortalitate infantilă scăzută, în timp ce speranţa de viaţă a membrilor comunităţilor era destul de ridicată pentru perioada respectivă: 40 de ani pentru bărbaţi şi 50 pentru femei.

Expediţia dintre 2009 şi 2016 a ajuns la concluzii diferite după ce a analizat 130 de schelete şi artefactele din jurul acestora. O diferenţă majoră a fost reprezentată de către mortalitatea infantilă mult mai ridicată, cât şi despre caractereisticle populaţiei: o speranţă de viaţă scăzută, cu 10 ani mai puţin; însoţită de către o calitate scăzută a vieţii, manifestată printr-o statură mai scăzută.

Vestea bună pe care arheologii o dau în legătură cu aceste situri arheologice este că acestea, spre deosebire de siturile din Valea Regilor, nu au fost afectate de către atacurile profanatorilor de morminte în căutarea unor artefacte de vânzare.

Citeşte şi: