Sa fac cunostinta face to face cu cel mai inteligent robot din lume, sa-l ating, sa dau mana cu el, sa stam la taclale si sa-i testez pe viu aptitudinile a fost pentru mine o experienta fericita si cutremuratoare, care mi-a schimbat radical viziunea asupra lumii.
Jornades de Robòtica
Cea de-a doua editie a acestui festival s-a desfasurat in capitala Cataluniei, intre 27 septembrie si 5 octombrie, la faimosul Parc de Recerca Biomèdica de Barcelona. In cadrul manifestarii, roboticieni, ciberneticieni si roboentuziasti din toata lumea si-au dat intalnire pentru a-si face cunoscute ultimele teorii si planuri in robotica. Desi am mai vazut pe acolo cativa roboti simpatici (inclusiv Tribot si Alpha Red de la LEGO Mindstorms, protagonisti ai acestei rubrici in numarul din septembrie al revistei noastre), evenimentul-cheie a fost, evident, premiera europeana a noului ASIMO. Robotul Honda a facut un show demonstrativ de zile mari: a preluat stafeta de la vechiul model, a alergat, a urcat si a coborat scari, a dansat, a jucat fotbal, a dat mana cu primarul Barcelonei, Jordi Hereu i Boher (foto), i-a adus cafeaua lui William De Braekeleer, directorul mondial de comunicare al Honda, a executat niste numere de magie si a facut cateva glume memorabile.
PRECURSORII
E0, 1986
Reuseste marea performanta de a merge biped, punand un picior inaintea celuilalt. Totusi, ii ia 5 secunde ca sa faca un pas. In cazurile cele mai fericite...
E1, 1987
Prototip ajustat al primului model experimental (de unde si numele E), merge cu o viteza de 0,25 km/h si face o oarecare distinctie intre un picior si celalalt.
E2, 1988
Robotul cu primul mers dinamic din istorie care aduce cat de cat cu cel uman. Viteza maxima: 1,25 km/h.
E4, 1991
Genunchiul lui E4 se afla la 40 de cm de sol, astfel incat robotul reuseste sa atinga viteza obisnuita de deplasare a unui om: 4,7 km/h.
E5, 1992
Este primul robot din istorie care, gratie unui program autonom, reuseste sa mearga asemenea unui om, fara a fi controlat de un operator (aceasta e explicatia „capului“ extrem de mare).
E6, 1993
Urca si coboara scari, autoechilibrandu-se asemenea unei persoane umane si ocolind obstacolele. Se apreciaza ca reproduce fidel mersul uman.
P1, 1993
Primul robot Honda care, pe langa picioare, are si corp: 191 cm si 175 kg. Aprinde si stinge lumina, deschide usi si cara diverse obiecte. Numele seriei vine de la Prototype.
P2, 1996
Este cel mai gras robot al seriei: 210 kg, la 182 cm. De asemenea, e primul robot cu wireless incorporat, tehnologie care ii sporeste autonomia.
P3, 1997
Este „tatucul“ lui ASIMO, are 160 cm si 130 kg, e independent si complet descentralizat, manevreaza exact o multime de obiecte.
Asimo este un robot cu suflet William De Braekeleer, Corporate PR Manager Honda
Honda nu a urmarit niciodata sa faca profit de pe urma lui ASIMO. Prin urmare, robotul nu este o afacere pentru noi – dimpotriva, producerea unei singure unitati ne costa in jur de 1 milion de dolari. Dar credem ca, in viitorul apropiat, sofisticatele tehnologii-prototip pe care astazi le incorporeaza ASIMO vor fi folosite cu succes la alte produse Honda. Robotul nici macar nu este de vanzare in prezent. Cu ASIMO ne-am asumat un proiect pe termen foarte lung – dorim sa realizam un companion perfect pentru fiintele umane, un robot social inteligent, si probabil vom reusi acest lucru in urmatorii 10-15 ani. De-abia atunci vom produce robotul in varianta comerciala si il vom face accesibil publicului larg. Pana in prezent, nu am neglijat inteligenta robotului, dar ne-am concentrat mai mult pe mobilitatea sa. Astazi, aceasta misiune este indeplinita, iar de acum incolo vom cerceta cu prioritate inteligenta artificiala si comportamentul psihologic artificial, pe care dorim sa le implementam in robotii ce vor veni. Roboti care vor fi complet autonomi si inteligenti, capabili sa inteleaga lumea in care „traiesc“, sa faca judecati de valoare, sa isi formeze o viziune proprie asupra vietii si sa invete constant, asemenea tuturor fiintelor umane. Acesta este visul oricarui cibernetician si asta vom realiza, in cele din urma, cu ASIMO. Sunt convins ca exista o legatura stransa intre cultura japoneza si faptul ca cele mai spectaculoase prototipuri de roboti au fost inventate in Japonia. Pe de o parte, incepand cu a doua jumatate a secolului XX, imediat dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Japonia a izbucnit fenomenul manga. Iar cel mai popular personaj manga din toate timpurile este pentru japonezi robotul Astro-boy, din romanul „grafic“ cu acelasi nume (transformat apoi si in serial animat de televiziune), roman a carui actiune se petrece intr-o societate futurista in care oamenii coexista cu robotii. Pe de alta parte, japonezii sunt animisti, ei cred sincer ca ASIMO are suflet. Din aceste motive, robotii sunt foarte bine priviti in Japonia, fiind folositi in institutii publice, si au devenit aproape o banalitate.
Foto: Honda
![Bill Gates are puterea să oprească un uragan! [UPDATE] (12:45)](http://storage0.dms.go4it.ro/media/2/84/2031/4647315/1/katrina-t.jpg?width=120&height=120)
super! Asta e tehnologia viitorului!!!
http://www.descopera.ro/articol/1030901/Lume a-digitala/Pur-si-simplu-ASIMO.html
Sunt un roboentuziast de foarte multa vreme. Am un background „sanatos“ de literatura si cinematografie SF, motiv pentru care acest articol s-ar putea sa fie putin cam subiectiv. E un neajuns pe care il cunosc si mi-l asum. De altfel, in momentul in care l-am vazut pe ASIMO, pe 27 septembrie, la Barcelona, in cadrul celei de-a doua editii a Festivalului Jornades de Robòtica, am avut o reactie foarte emotionala. De fapt, toti jurnalistii, oamenii de stiinta si oficialitatile catalane prezente s-au manifestat ca mine, adica la fel ca pe un stadion, de parca ne-am fi intalnit cu superstarul preferat. Iar ASIMO chiar este un superstar printre roboti, ultimul model fiind varful de gama al unei lungi serii incepute in 1986. In acel an, cativa ingineri si ciberneticieni de la Honda s-au angajat intr-un proiect foarte ambitios, al carui scop final era crearea unui partener pentru oameni, a unui robot social inteligent si autonom. Date fiind atat gradul de dezvoltare tehnologica de la mijlocul anilor ’80, cat si istoria lui Homo sapiens, japonezii au inceput sa lucreze metodic la proiect, avand drept prima tinta producerea unui robot mobil – adica a unui robot cu doua picioare, capabil sa mearga, sa urce si sa coboare pe absolut orice tip de teren pe care se deplaseaza omul. Astfel, in 1986, a aparut E0, stramosul lui ASIMO, primul robot biped functional din lume.
Dupa indelungi studii asupra locomotiei umane, prototipurile care au urmat intre 1987 si 1991 – E1, E2 si E3 – au stabilizat acest tip de mers, iar cele dintre 1991 si 1993 – E4, E5 si E6 – l-au dus la perfectiune. Cu toate ca se misca foarte natural si rapid, E6 era totusi un robot rudimentar, celor doua picioare lipsindu-le niste componente esentiale: un corp si o minte care sa le controleze. Robotii din urmatorul ciclu, P1, P2 si P3, produsi de Honda intre 1993 si 1997, au corectat aceste neajunsuri, devenind primii roboti umanoizi din istorie.
Trei ani mai tarziu, la 31 decembrie 2000, avea sa fie produs primul robot Advanced Step in Innovative MObility, adica ASIMO. Aidoma predecesorilor sai, ASIMO a avut mai multe versiuni, inginerii de la Honda imbunatatind constant caracteristicile robotului. Ceea ce am vazut eu la Barcelona, in premiera europeana, a fost o varianta usor upgradata a robotului din 2005, adica a patra generatie ASIMO. Un robot absolut fabulos, pe care, atat in timpul uimitorului show demonstrativ, cat si atunci cand am interactionat personal cu el, am ajuns sa-l confund cu o fiinta umana. Pe de o parte, dexteritatea si mobilitatea noului ASIMO le egaleaza pe cele umane, robotul fiind capabil de aproape orice gest si orice miscare pe care le face omul. Tocmai din aceasta cauza, vazandu-l cat de „natural“ se misca, am avut deseori impresia ca am de-a face cu o inselaciune, cu un pitic mascat in robot. In plus, chiar daca cei de la Honda au declarat ca abia de acum inainte vor cerceta in profunzime inteligenta artificiala, anuntand la Barcelona deschiderea a trei centre dedicate acesteia: unul in Germania, unul in SUA si altul in Japonia, nici stadiul actual al umanoidului nu este tocmai de neglijat.