Prima pagină Lumea digitala

„Quriosity” a fost pus în funcţiune şi operează la capacitate maximă

11.02.2017 | ● Vizualizări: 1833

Supercomputerul BASF a fost pus în funcţiune şi operează la capacitate maximă. Primele calcule deja au început. Cu o putere de calcul de 1,75 Petaflop, noul calculator, „Quriosity”, oferă de 10 ori puterea de calcul globală disponibilă anterior cercetătorilor de la BASF

“Acest moment marchează un pas important pentru digitalizarea cercetării. Avem, acum, posibilitatea să le oferim cercetătorilor noştri o putere de calcul mai mare decât a oricărei alte companii din industria chimică”, spune Dr. Martin Brudermüller, Vicepreşedinte al Consiliului Directorilor Executivi şi Chief Technology Officer la BASF. Supercomputerul, care este amplasat la sediul companiei din Ludwigshafen (Germania), permite procesarea unui număr mai mare de simulări şi modelări mai complexe, în perioade mai scurte de timp, oferind, totodată, un cadru propice creativităţii. “Aceştia sunt factori cheie ai succesului, într-o competiţie globală”, a subliniat Brudermüller.
 
Doar aproximativ un an, de la planificare la pornire
 
Cu o putere de calcul de 1,75 Petaflop (1 Petaflop este egal cu un cvadrilion de operaţii cu virgulă mobilă pe secundă), noul calculator, „Quriosity”, denumit astfel în urma unui concurs online în rândul angajaţilor, oferă, aproximativ, de 10 ori puterea de calcul globală disponibilă anterior cercetătorilor de la BASF. În clasamentul celor mai mari 500 de sisteme informatice din lume, supercomputerul BASF ocupă, în prezent, locul 65. A durat aproximativ un an de la întâlnirile iniţiale de planificare internă, până la lansare. “Asta înseamnă un timp foarte, foarte scurt”, a subliniat Dr. Stephan Schenk, Project Leader. 
 
Instalarea supercomputerului în Ludwigshafen a implicat consolidarea podelei din camera serverului, poziţionarea a peste 1.000 de cabluri de reţea cu o lungime totală de 15 km, precum şi adăugarea unui sistem separat de răcire a apei, care poate răci supercomputerul folosindu-se de 60.000 de litri de apă pe oră. La capacitate maximă, supercomputerul are un consum de energie electrică de aproximativ 600 de kilowaţi pe oră, generând, astfel, o cantitate semnificativă de căldură reziduală. 
 
Pe lângă realizarea unei infrastructuri corecte, o altă provocare a fost integrarea supercomputerului în structura IT a BASF. “Acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul unei echipe extrem de dedicate, din diferite unităţi ale BASF”, a declarat Schenk.
 
Calculele iniţiale rulează deja pe supercomputer
 
Acum este vorba despre utilizarea noilor posibilităţi pentru a crea valoare. “Noul computer va fi folosit pentru diverse proiecte”, a spus Schenk. “Provocarea o reprezintă organizarea numeroaselor proiecte şi a diferitelor programe de calculator, astfel încât să beneficiem din plin de capacitatea supercomputerului Quriosity. Aduce, puţin, cu a juca Tetris.”
 
Sarcinile care necesită o putere de calcul semnificativă, cum ar fi simulările pentru catalizatori industriali, pentru produse de protecţie a culturilor şi pentru materiale sunt printre primele sarcini ale supercomputerului. În cazul catalizatorilor, este deosebit de important să li se sporească eficienţa şi, prin urmare, sustenabilitatea, prin scăderea cantităţii de materii prime şi prin generarea de mai puţine deşeuri. De asemenea, este esenţial ca produsele pentru protecţia culturilor să funcţioneze mai eficient şi mai ţintit, pentru a răspunde mai bine cerinţelor actuale şi viitoare. Pentru modelarea materialelor şi a sistemelor, precum spume sau formule, performanţele sporite de calcul permit predicţii mai precise în privinţa funcţionalităţii şi a proprietăţilor.
 
“Până acum, am putut schimba doar câţiva parametri în cadrul simulărilor şi a trebuit să aşteptăm rezultatele. Folosind supercomputerul, sunt posibile modele mult mai complexe, care permit modificarea unui număr semnificativ mai mare de parametri”, a explicat Schenk. Acest lucru ar putea avea drept rezultat reducerea substanţială a timpilor de dezvoltare şi recunoaşterea şi valorificarea unor corelaţii necunoscute anterior, încurajând abordări complet noi de cercetare.