Prima pagină Natura

Defrişări masive în două situri Natura 2000

Oana Bujor | 03.15.2017 | ● Vizualizări: 593
Sursa Wikipedia     + zoom
Galerie foto (3)

În două situri Natura 2000 din România au avut loc defrişări masive în perioada 2006-2010, conform unui studiu finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia pentru un program al Ministerului Mediului.

Activităţile forestiere au avut un impact important în arealul a două situri Natura 2000, se precizează în cercetarea „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)”, finanţată printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

Situl Pricop-Huta-Certeze ocupă o suprafaţă totală de 3164 de ha în timp ce situl Tisa Superioară are o suprafaţă de 6310 ha. 

Pentru evidenţierea modificărilor apărute în ponderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră, s-a urmărit o evoluţie istorică recentă a suprafeţelor defrişate, luându-se în considerare ca şi reper hărţi topografice militare, ortofotoplanuri şi imagini satelitare. Suporturile cartografice menţionate au fost valorificate prin georeferenţiere şi apoi prin digitizarea suprafeţelor afectate de tăieri rase recente, precum şi suprafeţele care fuseseră defrişate în trecut. Suprafeţele cu lăstăriş au fost considerate suprafeţe defrişate, în timp ce suprafeţele cu pădure tânără, aflată în refacere, au fost introduse în categoria regenerare, conform studiului.

Rezultatele din două perioade disticte prezintă faptul că în timpul perioadei 1972-2006 ambele suprafeţe au suferit pierderea a circa 140 de ha, în a doua perioadă 2006-2010 a fost pierdută o suprafaţă de circa 135 de ha. 

Pentru situl Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze defrişările în perioada 1972-2006 ocupau o suprafaţă de cca. 60 ha, fiind concentrate pe o suprafaţă extinsă şi compactă la obârşia văii Şugătagului Mare, sub Muntele Bradului, într-o pădure de amestec făgete cu conifere, apoi sub forma unor pâlcuri mai restrânse în suprafaţă distribuite atât în pădurea administrată de O.S. Negreşti-Oaş, cât şi în afara acesteia (suprafeţe mici), în păduri de fag.

În perioada 2006-2010, în acelaşi teritoriu au fost defrişate cca. 50 ha de pădure, în cadrul O.S. Sighetu Marmaţiei, tot pe valea Şugătagu Mare, în apropierea drumului naţional 19, precum şi în Pădurea Şesu din cadrul O.S. Negreşti-Oaş, notează RO02-0013. 

În cazul sitului Natura 2000 Tisa Superioară, defrişările de pădure au fost identificate cu precădere în bazinul superior al văii Ronişoara, pe Valea Cornetului şi în Pădurea Cornetului (la nord de Ronişoara), precum şi pe văile care drenează Dealul Cornilor (la sud de Ronişoara). De asemenea, versanţii cu declivitate ridicată de sub Măgura Înaltă, cu orientare nordică şi nord-estică, către valea Tisei, în apropiere de Valea Vişeului, sunt afectaţi de serioase defrişări istorice şi actuale.

În perioada 1972-2006 au fost defrişate cca. 80 ha de pădure în acest teritoriu, cel mai mult în Pădurea Cornetului (amestec fag cu carpen, dar şi cărpinişuri compacte) şi sub Măgura Obcinii (făgete). În perioada 2006-2010 o mare parte din defrişările identificate în perioada anterioară au fost incluse la categoria regenerări de pădure, apărând, totuşi, noi suprafeţe, pe Valea Cornetului şi pe valea pârâului Znurovi, mai exact pe versanţii nord-vestici ai acestuia. Suprafaţa totală a acestor suprafeţe defrişate este de cca. 220 ha, dintre care defrişările asociate perioadei 2006-2010 ocupă cca. 40 ha, concluzionează studiul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Tag-uri: defrisari | natura | studiu