Peştii prinşi şi apoi eliberaţi nu se mai pot hrăni

Metoda de prindere şi apoi eliberare este comună printre pescarii ce consideră activitatea un sport. Conform Independent, cercetarea realizată de o echipă de specialişti din California arată că această practică produce consecinţe grave. 

Atunci când un peşte este prins cu ajutorul cârligului ce îi este înfipt în gură şi apoi este eliberat, rana provocată de instrument poate distruge sistemul de hrănire prin aspiraţie, utilizat de către majoritatea speciilor de peşti. Principiul, conform profesorului Tim Higham din cadrul Universităţii din California, este simplu. „Sistemul de hrănire prin aspiraţie este similar cu modul în care bem uneori lichide cu paiul. Dacă faci o gaură pe o zonă a paiului acesta nu va mai funcţiona corespunzător”, a spus Tim Higham. 

• În 1816, Pământul nu a avut vară. Ce s-a întâmplat?
• Fundul oceanelor este „un rezervor” de plastic, arată un studiu în premieră

Dezbaterile pe acest subiect au apărut în urmă cu mulţi ani, activiştii fiind de o parte, iar pasionaţii de pescuit de alta. Din punct de vedere ştiinţific, neurobiologii au susţinut că peştii nu au capacitatea să simtă durere, precum oamenii, în timp ce unele experimente au sugerat o variantă diferită. 

Noul studiu realizat de profesorul Higham şi colegii săi sugerează că hrănirea prin absorbţie se bazează pe presiunea negativă din interiorul cavităţii bucale a peştilor ce aspiră în interior prada. Pentru a studia efectele pescuitului cu cârlige asupra acestui mecanism, cercetătorii au studiat efectele unor metode diferite de pescuit asupra unui grup de 20 de peşti capturaţi în apropiere de Centrul pentru Cercetare Marină Bamfield din Canada. Zeci dintre peşti au fost prinşi cu ajutorul plaselor, iar alţi 10 au fost prinşi cu ajutorul cârligelor. Cercetătorii au analizat apoi peştii în laborator unde le-au oferit hrană pentru a observa procesul de absorbţie. 

Toţi peştii au ales să consume hrana primită, dar cei capturaţi cu ajutorul cârligelor au prezentat dificultăţi în absorbţia ei. „După cum am prezis, peştii cu răni la nivelul gurii nu se mai pot hrăni cu aceeaşi rapiditate”, a afirmat profesorul Higham. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: