Prima pagină Natura

Terra incognita

Mihaela Stanescu Cecilia Stroe | 04.14.2008 | ● Vizualizări: 155
Terra incognita     terra, biodiveristate, hobbit, insula flores, ecuator, padure, jungla + zoom
Galerie foto (3)

Multi oameni cred ca, datorita satelitilor care scormonesc cu „privirea“ lor indiscret de patrunzatoare suprafata planetei, nu ar mai fi multe de aflat. Cine ar fi zis ca mai era posibila existenta unei uriase paduri virgine, cu zeci de specii necunoscute, cum este cea de curand descoperita, in Papua Noua Guinee?

O insula plina de secrete

„Din tot ce poti gasi pe Pamant, acesta e lucrul cel mai apropiat de Gradina Raiului”, a afirmat Bruce Beehler, reprezentantul organizatiei Conservation International din SUA. Declaratie publicitara, cu vorbe cautate, sau exprimare spontana a entuziasmului unui cercetator coplesit de emotia descoperirii? In 2005, o veste a facut inconjurul lumii: o expeditie a Conservation International a identificat, in insula Papua Noua Guinee, o uriasa intindere de padure ecuatoriala virgina, ale carei specii rare de animale si plante au imbogatit inventarul biosferei. Nu existau nici un fel de urme ale prezentei umane in zona, iar comportamentul animalelor dovedea limpede ca acestea nu invatasera sa se teama de oameni.
 
La putin timp, cercetatorii au anuntat ca au identificat deja un numar ametitor de specii noi: 5 de palmieri, una de rododendron cu flori imense, 4 de fluturi, 20 (!) de specii de broaste, o specie de pasare „mancatoare-de-miere“ (a carei descriere a fost publicata in 2007, pasarea fiind botezata Melipotes carolae) si altele, descrise si denumite pe parcursul celor doi ani care au trecut de la expeditie; in total cca 40 de specii pana atunci necunoscute.In decembrie 2007, o a doua expeditie a condus la descoperirea altor doua specii nou-noute: un sobolan urias, cu greutatea de 1,4 kg (Mallomys sp.) si un opossum pitic (Cercartetus sp.) – mamifer arboricol caracterizat de cercetatori ca fiind unul dintre cele mai mici marsupiale din lume.

Vastul teritoriu de peste 1.000.000 ha de jungla virgina care acopera lantul Muntilor Foja ascunde numeroase alte minuni. Expeditiile viitoare vor mai aduce cu siguranta vesti surprinzatoare. Marea provocare este acum pastrarea acestui refugiu al vietii salbatice la adapost de interventia nefasta a omului..

De la ecuator la poli

De altfel, expeditiile stiintifice continua sa aduca noutati intruna. Biodiversitatea oceanica, de pilda, este departe de a a-si fi dezvaluit toate secretele. Panglao Marine Biodiversity Project,
o expeditie de cercetare cu durata de doi ani, a dus la descoperirea a peste 2.000 de specii noi si a numeroase exemplare din randul unor specii rare. Cercetarile s-au desfasurat in apele din jurul Arhipelagului Filipine, regiune a carei biodiversitate, banuita de oamenii de stiinta, a indreptatit toate sperantele puse in ea.

Dar nu numai apele tropicale sunt bogate si surprinzatoare. Una dintre cele mai recente expeditii, parte a programului Census of Antarctic Marine Life, a identificat in adancul apelor antarctice un surprinzator numar de specii noi de nevertebrate si pesti. Trei nave care au luat parte, anul trecut, la una dintre calatoriile de explorare, au colectat un numar mare de animale din apele continentului sudic, descoperind, pe de o parte, ca aproximativ 25% dintre acestea apartienau unor specii inca necunoscute, iar pe de alta parte, ca multe erau de dimensiuni uriase.

Gigantismul pare a fi, asadar, un fenomen obisnuit in apele Antarcticii. Au fost gasiti aici viermi marini uriasi, paianjeni de mare cat o farfurie (in conditiile in care reprezentantii acestui grup de artropode, numit Pycnogonida, sunt cel mai adesea de dimensiuni reduse), meduze cu tentacule de 6 metri lungime si crustacee colosale. Census of Antarctic Life (Recensamantul formelor de viata antarctice) este un studiu amplu, cu participare internationala, care evalueaza impactul schimbarilor climatice asupra faunei din apele polare sudice.

Apele Nordului ascund si ele secrete. In vara anului trecut, o expeditie de 40 de zile a explorat – in premiera – zona Gakkel Ridge, o creasta muntoasa submarina cu lungimea de 1.800 km, necunoscuta pana atunci din punctul de vedere al biodiversitatii. In 2001, o expeditie care colecta mostre de roci a gasit aici dovezi privind existenta unor izvoare hidrotermale submarine. Expeditia din 2007, organizata de Woods Hole Oceanographic Institution (WHOI) din SUA, a avut drept scop studierea acestor izvoare, un fel de oaze de apa mai calda in imensitatea inghetata a adancurilor. In jurul izvoarelor respective se dezvolta ecosisteme caracteristice, in care prospera comunitati de vietuitoare cu totul aparte.
 
Deasupra lantului muntos subacvatic, oceanul e acoperit de o „coaja“ groasa de gheata – banchiza arctica. Doua vehicule special proiectate, practic doi roboti autonomi – PUMA si Jaguar –, au fost coborate in apele inghetate ale oceanului prin „copci“ decupate in gheata si au purces la cercetarea ecosistemelor submarine, intorcandu-se apoi la portile taiate in gheata spre a fi recuperate de nava suedeza Oden. Ceea ce a fost gasit acolo urmeaza a fi studiat cu cele mai moderne mijloace de care dispune stiinta occidentala la ora actuala si, treptat, rezultatele descoperirilor vor ajunge si la noi. Cine stie ce minunatii or mai ascunde apele Marelui Nord?

Se pare ca, totusi, noi purtam raspunderea. Asa spune ultimul raport asupra incalzirii globale, cel mai cuprinzator si mai ingrijorator de pana acum. A fost realizat de-a lungul a sase ani, cu contributia a nu mai putin de 3.750 de experti din 113 tari, constituiti intr-o comisie interguvernamentala sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. Este sigur in proportie de 90% – afirma documentul – ca fenomenul incalzirii globale e efectul dezvoltarii civilizatiei industriale, al unei economii bazate in primul rand pe resursele oferite de combustibilii fosili – carbune, petrol si gaze naturale –, la care se adauga defrisarile masive si practicile agricole moderne, toate avand drept rezultat cresterea cantitatii de gaze ce produc efectul de sera. Raportul, realizat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), a fost dat publicitatii in etape, in cursul anului 2007.

Chiar daca exista si oameni de stiinta cu alte pareri (de pilda, ca incalzirea globala nu se petrece din vina omenirii, ci este rezultatul unor fenomene cosmice, care survin fara voia omului si nu se supun controlului acestuia), este sigur ca incalzirea globala are loc si, mai ales, ca are si va mai avea consecinte. Din pricina ei, ciclul de viata al plantelor din anumite regiuni s-a schimbat, fapt ce va influenta si viata animalelor, caci intre plante si animale exista relatii complexe si adesea imprevizibile.

Programul pentru Mediu din cadrul Natiunilor Unite (UNEP) a publicat recent un raport (cu un titlu tare dureros: In apa moarta) in care sunt prezentate efectele schimbarilor climatice. Acestea se adauga unor probleme mai vechi, precum pescuitul excesiv sau temperaturile ridicate care distrug recifele de corali, produc modificari ale curentilor oceanelor si ameninta planctonul si pestii mici de care depinde intregul lant trofic.

Modificarile climatice ar putea influenta in mod surprinzator de rapid raspandirea faunei pe glob (si asa abatuta de la cursul ei natural din pricina interventiei omului). Unele predictii sunt chiar inspaimantatoare (speram sa fie exagerate); de pilda, cativa specialisti americani au avertizat asupra posibilitatii ca SUA sa fie invadata de pitoni. Pitonii din SUA se gasesc deocamdata in mlastinile din sudul tarii si nu reprezinta o specie autohtona, ci una importata din Asia. Populatia lor, spun specialistii, s-a format ca urmare a evadarii sau eliberarii in natura a pitonilor achizitionati ca animale de casa. Serpii ar putea profita de incalzirea climei pentru a-si extinde arealul spre nord si atunci sa vezi invazie!
Pazea, ca vine pitonu', maaa!

Hobbitii de pe insula

In anul 2003, pe mica insula indoneziana Flores au fost descoperite scheletele unor hominizi inalti de circa 1 metru. Noul tip de hominid a starnit controverse care nu s-au incheiat nici azi. Unii savanti sustin ca este vorba despre o specie noua, altii ca scheletele sunt expresia unor cazuri izolate de nanism (talie corporala mica)  sau de microcefalie (dimensiuni anormal de reduse ale craniului, datorate unor defecte geneice) aparute intr-o populatie de Homo sapiens cat se poate de obisnuiti.
 
Noul hominid, cu numele de alint Hobbitul, a facut cativa ani la rand obiectul unor cercetari realizate cu mijloace foarte avansate, in scopul elucidarii apartenentei sale. In 2007, Dean Falk, specialista in paleoneurologie la Universitatea din Florida, SUA, a realizat mulaje ale suprafetei interne a craniului gasit, reconstituind o imagine tridimensionala a creierului hobbitului. Comparand aspectul creierului astfel rezultat cu cele ale unor oameni normali si microcefali, dr. Dean a ajuns la concluzia ca micul hominid se deosebea de microcefali, semanand cu oamenii normali in privinta structurii cerebrale, dar ca, totodata, avea si trasaturi distincte, care trasau o granita clara intre el si Homo sapiens. Studiul oaselor si al incheieturilor bratului a aratat, de asemenea, ca H. floresiensis era diferit de H. sapiens, apropiindu-se mai degraba de maimutele antropoide si de unii hominizi primitivi ca Australopithecus. Concluzia dr. Dean a fost ca Homo floresiensis era cu adevarat o specie aparte de hominid, care a descins din Homo erectus, dar a urmat un alt drum decat Homo sapiens. Totusi, controversa nu s-a sfarsit, caci nu toti specialistii sunt de accord cu concluziile dr. Dean.

Conform unei alte ipoteze recente, maruntii hominizi din Flores ar fi fost exemplare de H. sapiens care sufereau de cretinism (in sensul medical al termenului), din cauza deficientei de iod. Boala se manifesta, in general, prin intarzieri in crestere si in dezvoltarea capacitatilor cognitive si, adesea, prin marirea glandei tiroidiene, din acestea rezultand aspectul cunoscut sub denumirea de gusa endemica.

Iar acum o veste nou-nouta, de numai cateva saptamani, care ii face pe antropologi sa se agite din nou: sute de oase umane de mici dimensiuni au fost descoperite in cateva pesteri din insula pacifica Palau, la 800 km est de Filipine. Resturile scheletice au varste cuprinse intre 900 si 2.900 de ani, cele mai vechi avand si cele mai mici dimensiuni si prezentand unele trasaturi primitive. Fosilele apartineau unor hominizi cu inaltimea de 94-120 cm si greutatea de 32-41 kg. Avem toate motivele sa credem ca, in anii urmatori, vom mai auzi despre asemenea descoperiri. Deocamdata, in ceea ce ii priveste pe maruntii hominizi ai insulelor, aproape totul e nou si enigmatic.

Facts

Pagini din Cartea Biodiversitatii
Cum volumul de cunostinte este tot mai mare si mai mare, ceea ce se descopera in materie de biodiversitate trebuie ordonat intr-o forma accesibila. Asa a aparut ideea unei Enciclopedii a Vietii (Encyclopaedia of Life), proiect fara precedent  prin amploarea si importanta lui. Enciclopedia urmareste sa inventarieze cele aproximativ 1.800.000 de specii de vietuitoare din regnurile „plante“, „animale“ si „fungi“ (ciuperci).

Dupa cum au explicat autorii proiectului, crearea imensei enciclopedii a fost posibila datorita progreselor tehnologice realizate in ultimii cinci ani in domeniul motoarelor de cautare si al vizualizarii informatiei. Proiectul a fost lansat in luna mai a anului 2007, iar primele 30.000 de pagini au devenit accesibile in luna februarie a acestui an. Pentru crearea paginilor digitale care vor contine toate speciile catalogate de specialisti in ultimele 250 de ani, va fi nevoie de vreo 10 ani. Enciclopedia Vietii va fi actualizata permanent, pentru a include noile specii identificate sau pe cele disparute, si va putea fi extinsa ulterior la microorganisme precum bacteriile si la orice alte forme de viata pe care le vom mai descoperi.