Prima pagină Natura

Fauna de dincolo de timp

08.16.2007 | ● Vizualizări: 189
Fauna de dincolo de timp     Fauna de dincolo de timp + zoom
Galerie foto (11)

Peste 5 milioane de ani ultima primata. Peste 100 de milioane de ani ultimul mamifer. Peste 200 de milioane de ani urmatoarea faptura inteligenta cu aspect uman. Oamenii au plecat de mult sa colonizeze sistemul solar, iar Terra a redevenit taramul salbatic si exotic de dinaintea aparitiei lui Homo sapiens. Un taram pe care viitorul, circumscris legii eterne a evolutiei, se dezlantuie in forme de viata vegetala si animala dincolo de orice inchipuire.

Anul trecut, 20 de oameni de stiinta, printre care biologi, paleoclimatologi, mamiferologi, paleobotanisti, geologi, futurologi si specialisti in biomecanica au fost reuniti de Discovery si pusi in fata unui exercitiu incitant si generos: sa construiasca o viziune a viitorului centrata pe felul cum va evolua fauna terestra in urmatoarele 200 de milioane de ani. Rezultatele scenariului, surprinse si in cadrul senzationalului documentar Animal Planet The Future Is Wild, le dezvaluim in paginile ce urmeaza.

Peste 5 milioane de ani Pe planeta este din nou Era Glaciara: domuri de gheata acopera in intregime Scandinavia, iar o parte din restul Europei a devenit o tundra intinsa, cu ierni lungi, aspre, si veri scurte. La inceputul primaverii, turme de shagrat – o specie de rozatoare cam de marimea unor oi, urmasele marmotelor europene – populeaza tundra. Shagrat sunt hrana preferata a vânatorului-zapezilor, un animal robust, cu blana alba si colti lungi, urmas al poligrafului. In regiunile de coasta, sosesc la tarm gâste de mare gigantice, pentru a-si depune ouale. Aceste pasari, asemanatoare cu balenele, au o lungime de patru metri, nu mai pot zbura si traiesc in mediul subacvatic. Deplasarea spre nord a Africii, care a inchis Strâmtoarea Gibraltar, si faptul ca atmosfera Erei Glaciare este lipsita de umiditate au dus la secarea Marii Mediterane.

In cele mai adânci zone ale bazinului fostei mari, se afla acum lagune hipersaline, inconjurate de uriase câmpii de sare, la marginea carora traieste o mica soparla: cryptila. Ea este vanata de scroafele-de-mare, descendente ale porcului mistret, cu picioare lungi si rât pe masura. La rândul lor, aceste animale sunt prada grykenului, urmasul jderului. Ceea ce a fost cândva „cosul de pâine al Americii de Nord“ a devenit un desert arid si sumbru, brazdat de vânturi puternice, care stârnesc cumplite furtuni de nisip. Spink, un locuitor al desertului, evita aceste conditii aspre de la nivelul solului, traind mai mult sub pamânt.

Corpul sau prelung este acoperit cu pene fine, iar aripile ii folosesc la târât si sapat. In vazduh, mult deasupra nisipurilor, planeaza zburatoare negre: sunt cule­gatorii-mortii, lilieci de prada. Mereu in cautarea hranei, ei ocupa acum locul vulturilor si al uliilor de odinioara. Scaderea temperaturii la nivel global si climatul arid au transformat si bazinul Amazonului. Jungla tropicala s-a redus la mici fasii de vegetatie, care urmaresc linia apelor curgatoare. In rest, intinderile sunt ocupate de savane cu iarba uscata – caminul bizarelor maimute babookari, care cutreiera zona in grupuri organizate pe criterii familiale.

Aceste animale foarte inteligente tes niste cosuri complicate, pe care le folosesc drept plase pentru a prinde pestii din lacurile putin adânci. Insa maimutele babookari trebuie sa fie mereu vigilente, caci carakillerii, niste pasari uriase care nu zboara, sunt cei mai rapizi pradatori din tinut. Peste 100 miloane de ani Golful Bengal a devenit o mlastina uriasa, unde abunda forme de viata ce pun in evidenta o imensa paleta de tipuri de adaptare. Pestele-spion, un vânator iscusit, lung de patru metri, este capabil sa produca o descarcare electrica de peste 1.000 de volti, cu care paralizeaza orice prada.

Aici e de gasit si cel mai mare animal care a calcat vreodata pe Pamânt – toratonul –, cel mai recent urmas al testoaselor. Peste tot, nivelul marii a crescut cu pâna la 100 de metri, tarmurile joase au fost inundate si mari uriase, dar putin adânci, acopera cea mai mare parte a uscatului. Aici, lumina Soarelui poate ajunge pâna pe fundul apei, intretinând functionarea unor ecosisteme viguroase si dinamice. Similare recifurilor de corali de pe vremea oamenilor, aceste ecosisteme sunt populate de creaturi enorme. Pentru prima oara, plantele marine se folosesc de animale pentru a se reproduce, in acelasi fel in care florile si insectele au interactionat timp de milioane de ani.
Aceste animale, care se numesc planoare-de-recif si descind din melcii marini, sunt o prada usoara pentru fantoma-oceanului – o colonie specializata de meduze, care pot atinge si 10 metri lungime. Vastul continent al Antarcticii a migrat spre nord, purtat de miscarile placilor tectonice. Antarctica este acoperita acum de o jungla tropicala luxurianta, asemanatoare ca dimensiuni si diversitate cu jungla amazoniana de pe vremea oamenilor.

Urmasele pasarilor marine, pasarile-flaut, sunt primele vertebrate care au colonizat Antarctica tropicala. Au venit apoi o multime de insecte gigantice, printre care musca-soim si gândacii-de-foc. Australia s-a deplasat si ea si a intrat in coliziune cu Asia si cu America de Nord. Prin comprimare, pamântul dintre cele trei continente a fost impins cu putere in sus, formând un lant muntos mai inalt decât Himalaya.

La peste 9.000 de metri altitudine, aerul este rarefiat, iar frigul – neindurator. Totusi, asta nu-i impiedica pe paianjenii de argint – niste arahnide imense, cu aspect metalic – sa traiasca aici. Paianjenii de argint hranesc, cresc, ingrasa si apoi consuma o specie de rozatoare mici, numite poggle, ultime supravietuitoare ale mamiferelor. Un alt locatar al platoului este marele alergator albastru – o pasare uriasa, de culoare albastra, cu patru aripi. Peste 200 milioane de ani Planeta este dominata de o singura intindere de uscat, uriasa. Un singur continent inseamna si un singur ocean – Oceanul Global.

Disparitia in masa a speciilor a afectat si viata din apa. Inotatorii-argintii, descendentii crabilor, au evoluat pentru a profita la maximum de disparitia completa a pestilor. Alaturi de inotatori traiesc inaripestii, o specie de animale cu aripi care au evoluat la stadiul de zburatoare direct din faza de inotatoare, si calmarii-curcubeu, abili pradatori de 37 de metri lungime. Cel mai necrutator animal din Oceanul Global este insa rechinopatul, care are toata viteza, forta si incredibilele capacitati senzoriale ale rechinilor de altadata, dublate de un sistem de comunicare superior. In centrul continentului se afla un pustiu enorm. O zi obisnuita inregistreaza aici diferente de temperatura de peste 50 de grade intre amiaza si miezul noptii.

Norii sunt dispersati inainte de a ajunge deasupra lui, astfel incât pot trece sute de ani fara sa ploua. Orice sursa de apa provine in desert din izvoarele ce urca dinspre masivul ecosistem subteran, cu pesteri sapate in straturi de calcar. La nivelul solului, peisajul este punctat de movilite – adaposturi ale terabitilor. Musuroaiele acestei specii de termite au „aer condi­tio­nat“. Terabitii isi cultiva alimentele in sere speciale si sapa tuneluri pentru a ajunge la apa din cavernele aflate dedesubt.

Megauragane cumplite matura coasta de est a supercontinentului, pe tot parcursul anului, asigurand astfel surse de hrana vitale: ele ridica mereu in aer animale marine, precum inaripestii, pe care le poarta apoi peste munti si le arunca in desertul ocolit de ploi. Carabusul-bondar este o insecta al carei unic tel este sa gaseasca un asemenea cadavru de inaripeste. Cand isi atinge scopul, carabusul-bondar elibereaza grimworm, larve, care se dezvolta in interiorul cadavrului. Lacusta de desert a evoluat din melcul zilelor noastre, dar se deplaseaza mai mult prin salturi decât tarandu-se. In zona de nord-vest a supercontinentului, o jungla luxurianta se intinde pe sute de mii de kilometri patrati.

Circulatia globala a aerului aduce in mod constant vânturile de vest in aceasta zona unde ploaia cade fara incetare. Toate organismele care traiesc aici trebuie sa suporte conditii de umi­ditate crescuta. Lichenii si-au dez­voltat capacitatea de a creste pe verticala, ca mici arbusti sau chiar arbori. Pasarile au fost inlocuite de inaripesti. Cu o miscare de pendul, sugatorul-alunecator isi arunca fâsii din propriul corp, capcane irezistibile pentru inaripesti. Cefalopodele au invadat uscatul, dezvoltându-se in numeroase specii. Cel mai mare cefalopod este, de departe, megacalmarul, care are opt picioare si o greutate ce o depaseste pe a unui elefant.

Megacalmarul nu este foarte inteligent, spre deosebire de ruda sa calmanzeul – o faptura agila, care isi petrece ziua deplasându-se de la o creanga la alta cu miscari rapide, ca un pendul. Are un nivel de inteligenta apropiat de al omului si un pronuntat comportament social. Desigur, aceasta proiectie peste timp a evolutiei vietii pe Pamant ar putea parea unora doar amuzanta. La fel de amuzant si de neserios li s-ar fi parut si dinozaurilor daca cineva le-ar fi spus ca, dupa milioane de ani de existenta, vor disparea. Cu toate acestea, dinozaurii au disparut acum 65 de milioane de ani, iar Homo sapiens abia daca a implinit 400.000 de ani. Va mai vine sa zambiti?

Text si foto: Discovery Channel/Animal Planet
Adaptare: Marc Ulieriu
Tag-uri: Fauna | mamifer | Terra