Prima pagină Natura

Terra in agonie

Prohor Talagaev | 08.23.2007 | ● Vizualizări: 182
Terra in agonie     Terra in agonie + zoom
Galerie foto (2)

Pamantul nu este o mostenire pe care am primit-o de la strabuni ci o datorie pe care o avem fata de copiii nostri. Asa spuneau si credeau vechii indieni ai continentului american. Pamantul, datoria pe care o avem de platit, se schimba. Suntem noi vinovati? Si daca da, in ce masura?

Gaura din stratul de ozon, furtuni, uragane, inundatii devastatoare, paduri in flacari, alunecari de teren, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanului planetar, desertificare, veri cu temperaturi ucigase, ierni crunte, efect de sera, schimbarea climei, Terra in agonie, inceputul sfarsitului, scenarii apocaliptice, omul distruge planeta, poluarea care ucide. Subiecte care tin, din ce in ce mai des, prima pagina a ziarelor, subiecte cu care se deschid jurnalele de actualitati.

Psihoza in masa, odata creata, se vinde bine. Si, una peste alta, mai toti oamenii aflati, sa zicem, in jurul varstei de 30 de ani, nucleul dur al consumatorilor de mass media, isi amintesc cum, la vremea copilariei lor, anotimpurile (cel putin cele din zona cu climat temperat) erau altfel decat sunt acum: suportabile, tandre, placute, fiecare cu farmecul lui. Acum, anotimpurile de tranzitie (primavara, toamna) aproape au disparut iar celelalte doua au deviat la extreme uneori insuportabile.

Ceva se intampla. O fi gaura din stratul de ozon, o fi efectul de sera, o fi industrializarea excesiva, o fi poluarea? Anul 2000 a trecut si n-a fost sfarsitul lumii. Dar cat a mai ramas, totusi, pana la sfarsit? Efectul de sera ucide sau protejeaza? Atmosfera terestra este astfel „construita” incat sa permita patrunderea unui procent insemnat din radiatiile emise de Soare in spectrul vizibil.

O parte din energia astfel acumulata de Pamant este reflectata sub forma radiatiilor infrarosii. Moleculele de bioxid de carbon si apa (in principal) din atmosfera reflecta, la randul lor, o parte din radiatiile infrarosii inapoi, spre Pamant, incalzindu-l. Acesta este efectul de sera. Un efect ucigas? Nici vorba. Demonstratia este extrem de simpla: in absenta efectului de sera, temperatura medie la nivelul Pamantului ar fi de -730 Celsius. Poftim de mai traieste la o asemenea temperatura. Unde mai pui ca, pe un astfel de frig, pana si apa oceanelor ar ingheta pe veci.

Un fapt ramane: in ultimii circa 150 de ani, de cand sunt disponibile informatii credibile despre evolutia temperaturii pe Pamant, s-a inregistrat, global, o crestere a acesteia. La fel de adevarat este si ca, in aceiasi 150 de ani, activitatea industriala a cunoscut o dezvoltare exponentiala. Concluzia pare a se desprinde de la sine: bioxidul de carbon, freonii, oxizii de azot, vaporii de apa, gazul metan rezultate din activitatile industriale au deturnat efectul de sera de la misiunea lui fireasca, aceea de prieten si protector al Pamantului la una ucigasa.

Asa o fi? Raspunsul corect nu-l poate da presa, ci oamenii de stiinta. Cum bine se stie, acestia se pot rosti in cadrul unor conferinte specializate sau in publicatii stiintifice, mai putin in paginile gazetelor de mare tiraj. In timp ce acestea din urma ne ameninta cu un sfarsit iminent daca nu reducem drastic emisiile de noxe, cercetatorii sustin si demonstraza ca, la ora actuala, 98% din gazele care creeaza efectul de sera sunt emise, in mod natural, de Pamant, si doar 2% sunt produse de om, prin activitatile sale industriale si de consum.

Verdictul este categoric: gazele rezultate din activitatile umane au un impact minuscul (neglijabil) asupra tendintelor de modificare a climatului si nu le pot, in nici un caz, determina. Dr. Robert C. Balling, de la Arizona State University, a demonstrat ca cea mai insemnata modificare (crestere) a temperaturii globale pe Pamant a avut loc pana in anul 1940, asadar inainte de saltul inregistrat de activitatile industriale si de consum ale omenirii.

„Schimbarile survenite in ultima vreme in clima terestra sunt responsabile de raspandirea astazi, mai mult ca oricand, a maladiilor ucigase” – este un citat din presa. Si in aceasta chestiune oamenii de stiinta au o alta opinie: modificarile temperaturii medii la suprafata Pamantului nu reprezinta un vector al raspandirii bolilor; responsabile de aceasta incontestabila realitate sunt: urbanizarea fortata, fara a dispune de infrastructura adecvata, migratiile masive ale populatiei, cresterea rezistentei organismului uman la medicamente, esecul programelor de starpire a insectelor care „transporta” boli transmisibile.

13 raspunsuri corecte despre clima
Cum ramane atunci cu asertiunea conform careia ne sinucidem si luam si Pamantul cu noi continuand sa ardem combustibili fosili (proces in urma caruia rezulta cantitati insemnate de bioxid de carbon si alte gaze responsabile de efectul de sera)? Pe acest subiect s-au facut nenumarate speculatii, care mai de care mai spectaculoase. Desigur, nu poate fi negata existenta unor „insule termice” localizate in regiunile puternic industrializate si, in consecinta, poluate – acestea, insa, nu au, la ora actuala, un efect asupra schimbarilor globale de clima. Altfel spus, Pamantul inca ne mai suporta asa cum suntem si cu toate cele ce si cum facem.

Problema poluarii mediului ar trebui minimalizata? Nici vorba. Reducerea acesteia este o datorie si o responsabilitate pe care toate natiunile, in special cele puternic dezvoltate, ar trebui sa si le asume. Dar nici nu este cazul sa bocim in fata televizorului sau citind ziarul cand vedem/citim despre felul in care, iata, sfarsitul lumii este din ce in ce mai aproape si noi suntem resposabili de acest lucru fiindca ambalam excesiv motorul masinii in diminetile friguroase (chiar daca din ce in ce mai friguroase) de iarna.

Sa ne intoarcem la cei care stiu. La oamenii de stiinta. Sesizand psihoza construita si intretinuta de mass media pe tema incalzirii globale, cercetatorii de la George C. Marshall Institute (SUA) au „comis” o serie de raspunsuri. Intrebarile le-au extras din angoasa generalizata provocata de „iminenta sufocarii vietii pe planeta”. Iata-le:

1. Ce este efectul de sera? Efectul de sera este un fenomen absolut indispensabil vietii pe Pamant.
2. Care va fi efectul cresterii emisiilor de bioxid de carbon rezultat in urma activitatilor umane asupra vietii pe Pamant? Nu se cunoaste raspunsul la aceasta intrebare.
3. Cresterea inregistrata de temperatura medie pe Pamant, in ultimii 100 de ani, este determinata de cresterea, in aceeasi perioada, a emisiilor de bioxid de carbon rezultate in urma activitatilor umane? Nu.
4. Care este corelatia intre cresterea concentratiei de bioxid de carbon in atmosfera si incalzirea globala? Nu poate fi demonstrata nici o corelatie de cand sunt disponibile informatii credibile.
5. A crescut temperatura medie pe Pamant in ultimii 20 de ani? Da, cu 0,050 Celsius la fiecare 10 ani.
6. Cat de precise sunt masuratorile de temperatura la nivelul Pamantului? Cele efectuate de sateliti sunt foarte precise. Cele efectuate de statiile aflate la sol au mai putina acuratete.
7. Cat de mult poate varia, in mod natural, clima pe Pamant? Schimbarile naturale ale climei se pot produce rapid si cu valori consistente.
8. Ce influenta are activitatea solara in schimbarile de clima? La ora actuala, aceasta chestiune este studiata cu mare atentie. Desi nu se poate oferi un raspuns ferm, se pare ca activitatea solara are o influenta semnificativa asupra schimbarilor de clima.
9. Simularile pe calculator pot elabora un scenariu al evolutiei climei pe Pamant? Nu.
10. Cat de mult va creste temperatura medie pe Pamant daca evolutia emisiei de bioxid de carbon rezultat din activitatile umane va pastra, in urmatorii 100 de ani, ritmul actual? Este imposibil de raspuns.
11. Fenomenul de incalzire globala este responsabil de frecventa din ce in ce mai mare a furtunilor violente? Este foarte putin probabil. 
 
12. Incalzirea globala va avea ca efect secundar raspandirea accelerata a bolilor? Este foarte putin probabil.
13. Este incalzirea globala o amenintare majora pentru omenire? Nu se poate oferi un raspuns fundamentat stiintific la aceasta intrebare.

Dinozaurii au disparut. Cine urmeaza? La randul sau, GSA Today, publicatie a Geological Society of America, scrie: „Incalzirile si racirile planetei au avut loc, la nivel global, in ultimii 500 de milioane de ani, ciclic. Se pare ca responsabile pentru schimbarile de clima au fost modificarile activitatii solare si radiatiile cosmice.

Emisiile de bioxid de carbon nu sunt, cu certitudine, principala cauza a schimbarilor pe care le-a inregistrat/le va inregistra clima planetei.” Modificarea temperaturii globale este, insa, o certitudine. Cauzele sunt, inca, imposibil de definit. Traim, asadar, solidari cu Pamantul, o aventura cu un final imprevizibil.

Sub presiunea opiniei publice, oamenii de stiinta au de facut fata unei noi provocari: daca in chestiunea disparitiei dinozaurilor si-au putut permite sa emita diferite ipoteze (unele dintre ele contradictorii), acum li se cere, imperativ, sa ofere un raspuns exact despre viitor: ce se intampla cu Pamantul, de ce se intampla ce se intampla si, una peste alta, cat timp i-a mai ramas ingaduit vietii pe planeta? In acest moment, cel mai optimist raspuns pare a fi „habar nu avem”.

foto: Guliver, Reuters, Graphic News, Hepta, Mediafax


EXPERTS


Speculatiile sunt in mare voga
„Desi este foarte actuala, problema incalzirii planetei nu este noua. Inca de la inceputul secolului XX se discuta despre acest subiect, inclusiv in Romania. Organizatorul activitatilor meteorologice de la noi, Stefan Hepites, a sustinut, in epoca, o seama de conferinte, printre care: Schimbatu-s-a clima si Secetele in Romania. Este drept, responsabilul principal pentru efectul de sera este bioxidul de carbon.

Acest lucru a fost afirmat de catre savantul suedez Svante Arrenius inca acum 100 de ani. S-a demonstrat, ulterior, ca efectul de sera este un fenomen natural, indispensabil vietii pe Pamant. O caracteristica importanta a schimbarilor climatice o reprezinta faptul ca ele nu sunt uniforme nici in timp si nici in spatiu. La conferinta asupra schimbarilor climatice care a avut loc la Shanghai, in 2001, s-a evidentiat faptul ca pentru zona centrala a Europei (in care este inclus si teritoriul Romaniei) pe parcursul secolului XX temperatura a crescut cu 0,8° Celsius.

Dar aceasta crestere nu a fost continua, ci ea a rezultat ca o medie intre primele trei decenii ale veacului, cand temperatura a crescut si ultimele trei decenii, cand s-au inregistrat scaderi ale temperaturii medii. Paradoxal, studiul atmosferei terestre este abia la inceput. Dupa ce omul si-a concentrat atentia asupra lui insusi, dupa ce a aflat aproape totul despre felul cum functioneaza organismul uman, si-a ridicat fruntea catre stele, incercand sa descalceasca tainele Universului. Astfel, Pamantul si atmosfera terestra au ramas relativ necercetate. Acum, parerea unanima a oamenilor de stiinta este ca atmosfera terestra este un organism a carui complexitate nu este intrecuta decat de aceea a organismului uman.

Prezentul nu ne pune la dispozitie decat supozitii si teme de cercetare. De aceea, orice predictie asupra viitorului climei este, in acest moment, hazardata. Vom invata si despre Pamant si atmosfera lui ceea ce stim despre organismul uman si despre astre, dar pentru aceasta ne mai trebuie timp. Gaura din stratul de ozon, sperietoarea "de serviciu" a mass media nu a putut fi evidentiata decat acum cateva zeci de ani. Nimeni nu poate afirma cu certitudine de cand exista gaura cu pricina.

La fel cum nimeni nu poate face inca o corelatie intre poluare si gaura din stratul de ozon: in emisfera nordica, cea mai industrializata, gaura aproape ca nu exista. In emisfera sudica, putin industrializata, «pantalonii de ozon» ai Pamantului sunt rupti rau de tot in fund. De ce? Raspunsuri fundamentate stiintific nu pot fi oferite. In aceste conditii, speculatiile sunt in mare voga.“