Home » Știință » Dovezile ADN nu sunt atât de exacte pe cât sunt considerate. ”Dacă arăţi la 10 colegi o mostră de ADN, probabil vei avea 10 rezultate diferite”

Dovezile ADN nu sunt atât de exacte pe cât sunt considerate. ”Dacă arăţi la 10 colegi o mostră de ADN, probabil vei avea 10 rezultate diferite”

Dovezile ADN nu sunt atât de exacte pe cât sunt considerate. ”Dacă arăţi la 10 colegi o mostră de ADN, probabil vei avea 10 rezultate diferite”
Publicat: 25.02.2017
Să creăm acest scenariu: un om la curtea de judecată este pe cale să fie condamnat pentru o crimă. Detectivii au găsit arma, alături de urme de ADN. După analiza ADN-ului, aceştia primesc verdictul: omul judecat este vinovat. Doar că, în realitate, este nevinovat.

Analiza ADN-ului este văzută de oamenii legii ca o metodă 100% de a afla criminalul, doar că, în realitate, nu este nici pe departe vorba de aşa ceva, relatează Curiosity.

Metoda de analiză a ADN-ului a fost elaborată de geneticianul britanic Alec Jeffreys în anul 1984. La început, metoda a ajutat la rezolvarea a două cazuri de omucidere foarte cunoscute la acea perioadă. A devenit foarte rapid o metodă esenţială pentru detectivi, dovezile în urma analizei ADN fiind considerate irefutabile.

Totuşi, odată cu această extindere a metodei, şi-a pierdut din precizie. Analizele sunt utile doar atunci când se compară o mare mostră de ADN cu alta la fel de mare. Multe cazuri însă se bazează pe mostre mici, fragmentate, precum cele din amprente sau salivă, sau chiar amestecuri care includ ADN de la mai mulţi oameni.

Având în vedere că 99,9% dintre oameni au aceleaşi gene, savanţii trebuie să găsească acel 0,1% specific. 

Pentru un studiu, 17 tehnicieni au reanalizat mostre de ADN, care, fără ca ei să ştie, proveneau dintr-un caz de viol unde acuzatul a fost găsit vinovat. Doar 1 din 17 a afirmat acest rezultat, restul au ajuns la concluzia că mostrele sunt inconcludente sau nu aparţineau acuzatului.

Un legist renumit, Peter Gill, a zis în 2005 că „dacă arăţi la 10 colegi o mostră de ADN, probabil vei avea 10 rezultate diferite”.

Aceste lucruri nu înseamnă că analizele ADN sunt inutile, doar că precizia lor se limitează la mostre mari, de aceea procurorii şi judecătorii nu trebuie să vadă în această metodă perfecţiunea ştiinţifică în orice caz. Investigaţia criminalistică trebuie să coreleze şi alte metode pentru a avea un verdict corect.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Zece accidente ştiinţifice care au dus la mari descoperiri

Ce poate dezvălui o amprentă digitală? O nouă tehnologie permite criminaliştilor să afle detalii incredibile

Descoperirea unui român a dus la crearea unei noi metode ingenioase de capturare a infractorilor 

Criminaliştii vor putea identifica amprente pe materialele textile

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase