Prima pagină Stiinta

''Chirurgia chimică'' a fost utilizată în premieră pentru editarea embrionului uman

Oana Bujor | 10.02.2017 | ● Vizualizări: 598

Cercetătorii din China au utilizat o procedură cunoscută cu denumirea de ''chirurgie chimică'', pentru a corecta mutaţiile periculoase din embrionul uman pentru prima oară.

Cercetătorii au descoperit că pot repara gena care duce la apariţia unei boli sanguine grave denumită beta talasemie. The Guardian notează că afecţiunea este provocată de  o greşeală din codul ADN. 

În ultimii 10 ani, cercetătorii au dezvoltat mai multe instrumente puternice pentru modificarea codului genetic, cea mai cunoscută fiind Crispr-Cas9. Metoda utilizează enzime pentru realizarea unor tăieturi precise în genele deteriorate pe care corpul le poate repara. În 2015, cercetătorul Junjiu Huan din cadrul Universităţii Sun-Yat, China, a încercat să realizeze modificarea genetică prin intermediul metodei Crispr, însă nu a obţinut succesul dorit. De această dată aceeaşi echipă a propus o nouă abordare, editarea directă a bazelor. Pentru a realiza experimentele, Huang a creat un gup de de clone ale embrionilor. Echipa sa a prelevat probe de piele de la pacienţi cu beta talasemie. Următorul pas a fost îndepărtarea nucleului din ADN şi amplasarea lor în ovulele donatorilor al căror nucleu propriu a fost îndepărtat. 

Ovulul s-a dezvoltat într-un embrion purtător al mutaţiei beta talasemiei. Pentru editarea ADN-ului, specialiştii au utilizat enzime prin intermediul cărora a fost schimbată câte o bază pe rând. Cercetătorii au prezentat în cadrul publicaţiei Protein and Cell faptul că oamenii sunt purtători a două alele ale fiecărei gene şi în majoritatea cazurilor amble versiuni trebuie să fie ''sănătoase'' pentru ca boala să fie evitată. 

''Timp de mulţi ani, am spus că editarea genetică directă este un lucru al viitorului. Acum viitorul este aici. Lucrarea prezintă o tehnică avansată de modificare, deoarece alterarea chimică este utilizată pentru modifcarea bazelor din ADN,'' a declarat Darren Griffin, genetician din cadrul Universităţii din Kent. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
 
Tag-uri: chirurgie | adn | gene | modificare