ADN-ul microbilor, o ”capsulă a timpului” pentru generaţiile viitoare

An de an, cantitatea de informaţii pe care omenirea o produce creşte exponenţial, ceea ce pe termen lung ridică o întrebare extrem de importantă: cum ne asigurăm că toate aceste informaţii sunt păstrate pe perioade foarte lungi, vorbim aici de secole sau chiar milenii? Artistul Joe Davis, de la Universitatea Harvard, este de părere că am putea salva, aşa cum facem cu un document pe computere, lucrările de artă în genele unei bacterii care trăieşte în apele saline: Halobacterium salinarum, notează Science Alert.

Într-un articol recent, Davis propune stocarea informaţiilor în codul genetic al acestor bacterii. Trebuie precizat că Davis nu este singurul care a luat în calcul folosirea ADN-ului pentru stocarea informaţiilor, în urmă cu trei ani, Microsoft a anunţat demararea unui proiect similar.

• Substanțele toxice din microplastice pot fi absorbite prin piele, arată un studiu
• Sonda Voyager 1 comunică în sfârșit cu Pământul după luni bune de mesaje fără sens

Trebuie precizat faptul că această metodă de stocare a informaţiilor în ADN este încă la început, dar prezintă o serie de avantaje extrem de importante care fac ca investiţiile în această direcţie să fie justificate. Astfel, în primul rând, cantităţi mari de informaţii pot fi stocate într-un spaţiu relativ mic, o metodă pe care organismele biologice o fac de la apariţia vieţii. În al doilea rând, acest format se dovedeşte a fi extrem de stabil, informaţiile astfel depozitate putând să fie păstrate pentru mii de ani.

Davis propune folosirea bacteriilor din specia Halobacterium salinarum deoarece acestea trăiesc în medii saline, ceea ce înseamnă că au o capacitate bună de adaptare la diferite medii. Astfel, atunci când sunt într-un mediu cu salinitate extremă aceste bacterii îşi opresc funcţiile şi le repornesc odată ce acestea devin favorabile. De asemenea, spre deosebire de unităţile de stocare „tradiţionale”, aceste bacterii îşi pot repara codul genetic atunci când sunt expuse la radiaţii.

Pentru a testa această posibilitate, Davis a apelat la o echipă de biologi, care au transformat o lucrare a artistului într-un set de coordonate spaţiale, acestea fiind apoi inserate în codul unor bacterii. Oamenii de ştiinţă au observat că informaţiile introduse şi-au păstrat integritatea chiar dacă bacteriile au trecut prin procesul de diviziune de câteva ori. Următorul pas al acestui studiu este reprezentat de către studierea acestor bacterii după câţiva ani în care condiţiile de mediu au dus la oprirea funcţiilor biologice.

Studiul a fost publicat pe serverul bioRxiv.

Citeşte şi:

ADN şi ARN nu sunt singurele molecule care pot stoca informaţii genetice

Revoluţie în domeniul digital: cum ADN-ul poate stoca acum toate datele din lume. ”Este ceva ce poţi ţine într-o camionetă”

O singură picătură de ADN sintetic poate stoca toată informaţia din lume – FOTO+VIDEO

Inovaţie extraordinară: o nouă tehnologie permite stocarea întregii enciclopedii Wikipedia pe un vârf de deget!