Prima pagină Stiinta

Cerul privit printr-un bat

Catalin Beldea | 04.05.2007 | ● Vizualizări: 357
Cerul privit printr-un bat     Cerul privit printr-un bat + zoom
Galerie foto (10)

In urma cu ceva timp, sa tot fie 10-12 ani, am stat doua saptamani la Florenta. Drumul pana acolo mi-a dat ragazul sa notez pe o harta a batranei cetati toscane cam tot ce puteam vizita: de la Galeria Academiei, care il adaposteste pe David al lui Miche­langelo, pana la cea mai neinsemnata capela. In drum spre primul obiectiv, mi-a sarit in ochi o placuta care anunta „Muzeul de Istorie a Stiintei si Astronomiei“.

Titulatura nu figura printre notitele mele, dar nu puteam rata o asemenea ocazie, asa ca am intrat grabit. In prima incapere am vazut niste bete asezate pe pardoseala, iar in a doua, parca, un glob pamantesc enorm. M-am plictisit repede si am vrut sa plec: ma asteptau Galeriile Uffizi, Domul florentin… Am aruncat insa o ultima privire si am zarit portretul lui Galilei, asezat deasupra pieselor cu pricina. Am ramas incremenit. Prin betele alea, groase de doua degete, Galileo a deschis, in urma cu 400 de ani, era astronomiei moderne. Mai importante chiar decat telescopul spatial Hubble, ele au facut posibila descoperirea petelor solare si a satelitilor lui Jupiter, a craterelor lunare si a misterioaselor faze ale lui Venus. 

Va propun, asadar, sa lasam deo­par­te mitul care spune ca stiinta astro­no­miei este rezervata exclusiv initia­tilor si sa incepem sa observam, cu ce­le mai simple instrumente, cerul de seara, planetele si principalele corpuri ceresti. Pentru inceput, vom lua la control cei mai vizibili trei astri de pe bolta cereasca, fiecare dintre ei marcand epoci in istoria cunoasterii umane: Soarele, Luna si Venus.  

Soarele
Este cel mai usor de observat. Daca e destul de puternic pentru a produce umbre, il puteti studia in doua feluri: prin proiectie si privindu-l printr-un instrument optic.

In cazul in care alegeti a doua varianta, trebuie neaparat sa va dotati aparatul cu un filtru solar special (Baader, Mylar etc.), pentru ca altfel riscati sa va pierdeti vederea. Cea mai sigura si mai comoda varianta este proiectia. Operatia e simpla: tineti ferm binoclul sau luneta (ideal este sa montati instrumentul pe un trepied) in fata unui panou alb si focusati imaginea pana cand cercul galbui devine clar, cu marginile bine conturate. Acesta este discul solar. Cu siguranta veti remarca pe suprafata incandescenta a astrului zilei cateva puncte negre, daca ele exista la momentul respectiv. Sunt petele solare. Gaurile din Soare, cum au fost botezate initial, sunt zone sensibil mai reci (4.500 grade Celsius) decat suprafata discului vizibil, care se incinge la 6.000 de grade Celsius. Din aceasta cauza apar inchise la culoare. Daca departati panoul de instrument, pastrand insa imaginea clara, discul se mareste odata cu petele, care, din mici puncte, devin forme neregulate, lasand sa se observe pe marginile lor o zona mai deschisa la culoare.

Sigur, cea mai spectaculoasa imagine a Soarelui o putem vedea cu totii fara filtre speciale sau instru­men­te sofisticate. La apus si la rasarit, astrul afiseaza forme si cu­lori cu care s-au castigat prestigioase concursuri de fotografie. Va reco­mand, insa, un fenomen foarte rar, care presupune conditii meteo perfecte si o atentie speciala: raza verde. Stratul subtire dar dens al atmosferei actioneaza asupra luminii albe a Soarelui ca o prisma. Din aceasta cauza vedem la asfintit Soarele colorat in nuante de rosu, din ce in ce mai inchise odata cu apropierea astrului de orizont. Pentru cateva secunde, inainte de disparitia sa totala, Soarele arunca o ultima raza de lumina pe care atmosfera ne-o livreaza intr-o nuanta de un verde ireal.   

Luna
Daca va uitati la astrul noptii fara un instrument astronomic, imaginea va poate parea banala. Totusi, daca prindeti 4-5 seri senine si va orientati privirile pe cerul de sud-vest, veti observa modificari majore in aspectul si pozitia Selenei. De la forma de secera subtire, aproape de linia orizontului, Luna urca seara de seara cu cate doua palme, ajungand un semidisc in doar 3-4 zile. Dupa alte 7 zile, o putem vedea toata noaptea, luminata complet. Deplasandu-se pe orbita cu 1 km/s, Luna va disparea de pe cerul de seara in urmatoarele zile, fiind vizibila doar dimineata. De retinut ca pe cerul de seara Luna este luminata intotdeauna din partea dreapta, dinspre Soarele deja apus, iar pe cerul de dimineata din partea stanga, dinspre Soarele care urmeaza sa rasara.

Uitandu-va printr-un telescop, Luna va va arata o fata complet noua. Imaginea este dramatica, uneori infricosatoare. Mii de meteori si asteroizi si-au imprimat semnatura pe sol in urma impactului cu Luna, anuntand parca apocalipsa. Daca instrumentul este fix, veti observa ca Luna dispare din cand in cand din campul dvs. vizual. Explicatia este simpla si va va impresiona de fiecare data cand o veti constientiza: Pamantul se misca! Se misca mai repede decat ne imaginam. Cu cat este mai mare magnificatia instrumentului, cu atat miscarea Pamantului vi se va parea mai clara. 

Cand este bine sa observam detaliile de pe suprafata Lunii? Oricand, dar nu in faza de Luna plina. Craterele sunt vizibile cel mai bine in preajma primului sau a ultimului patrar (cand Luna e luminata pe jumatate). 

Cu putin timp in urma, un prieten m-a intrebat cum se face ca Luna e atat de mare la rasarit si la apus. „Oare straturile atmosferei ii dubleaza dimensiunea?“ Raspunsul este nu. Avem de-a face cu o iluzie optica. Pentru a va convinge, faceti o poza cand vi se pare ca Luna e neobisnuit de mare, asteptati cateva ore pana urca bine pe cer si repetati fotografia. Daca veti compara imaginile, veti observa ca diferenta dintre cele doua Selene este insesizabila. 

Venus
Sau Luceafarul. Identificat cu o zeita in majoritatea culturilor antice, Venus este cea mai stralucitoare planeta de pe cer. E usor de observat in aceasta perioada daca va uitati spre vest imediat dupa apusul Soarelui. Un vechi text, atribuit primei dinastii babiloniene, spune ca, daca planeta va lipsi trei luni de pe cer, iar apoi se va intoarce, „va fi dusmanie pe Pamant, dar recoltele vor fi bogate“. Nu stiu daca porumbul creste mai bine cand Venus lipseste de pe cer, dar va pot spune ca, de fapt, Luceafarul nu paraseste niciodata bolta. Atunci cand nu il vedem, inseamna doar ca este foarte aproape de Soare. Lumina orbitoare a astrului zilei il face pe Venus invizibil. Cand se departeaza, poate fi vazut fie seara, fie dimineata, dar nu mai mult de 2-3 ore. Nu putem observa planeta in toiul noptii, iar in majoritatea timpului, faptul ca se afla foarte aproape de linia orizontului face dificile observatiile periodice. Daca o priviti printr-un telescop, va va aparea in faze, exact ca Luna. Cand are forma de secera, Luceafarul pare mai mare, fiindca e mai aproape de Pamant. Daca e pe jumatate luminat, inseamna ca va sta pe cer pret de cateva luni, asa ca veti avea timp sa-l studiati chiar daca vremea va fi nefavorabila zile la rand. Indiferent de puterea instrumentului, nu veti putea percepe detalii de pe suprafata lui Venus din cauza norilor grosi care ii compun atmosfera. De fapt, planeta este atat de stralucitoare datorita acestor nori si tot datorita lor, alaturi de Pluto, Venus pastreaza inca secrete greu de ghicit. 

Acum cateva zile, cineva m-a intrebat daca, printr-un telescop, poti vedea in alte galaxii. Mai in gluma, mai in serios, i-am raspuns ca Galilei a descoperit Universul printr-un bat! Un telescop ar fi chiar prea mult! 

Cer senin!

Foto: NASA, Photos 


FACTS


Q&A


Ce este tunetul? Categoric, nu e acelasi lucru cu fulgerul. Aerul din imediata apropiere a fulgerului este supraincalzit, in timpul descarcarii electrice, la aproape de cinci ori temperatura de pe suprafata Soarelui. Aceasta incalzire brusca determina aerul sa circule mai rapid decat sunetul, creand o unda de soc. Atunci auzim tunetul. 

Cat praf spatial cade pe Pamant anual? Estimarile sunt greu de facut, dar Societatea Americana de Geofizica (USGS) a avansat o cifra. 1.000 de tone de praf cosmic intra in fiecare an in atmosfera Pamantului. Sunt destui specialisti care sustin ca printre reziduurile spatiale se afla microbi si microorganisme extraterestre responsabile pentru epidemiile de gripa. Dupa o veste ca asta, nu respiram prea usurati… 

Este Pamantul o sfera? Din cauza faptului ca se roteste si e mai flexibila decat ati putea crede, Terra este mai bombata la ecuator decat spre poli, avand o forma asemanatoare cu a unui dovleac. Cel mai interesant lucru este insa ca „burta“ de la ecuator creste. Daca, secole in sir, Pamantul s-a “subtiat”, in urma topirii accelerate a ghetarilor se constata o „luare in greutate“ a batranei noastre planete. 

Cat cantareste o persoana de 100 kg terestre pe Marte? Din cauza gravitatiei martiene, care reprezinta 38% din cea terestra de la nivelul marii, pe Marte un pamantean supraponderal ar putea sa prezinte moda, sa faca gimnastica de performanta sau chiar sa fie considerat bulimic, la cele doar 38 kg martiene ale sale.   

 


Sky facts


Saturn isi continua periplul prin constelatia Leu, ramanand vizibil toata noaptea. Bine de stiut este ca are cea mai mica densitate intre planetele sistemului solar –  0,7 grame pe centimetru cub. Asta inseamna ca, daca ar exista un ocean suficient de mare si am avea posibilitatea sa-l aruncam pe Saturn in apele lui, acesta ar pluti mai ceva decat un dop de pluta. 

Venus este cea mai spectaculoasa prezenta a lunii aprilie. O putem vedea seara de seara pe cerul de vest, imediat dupa apusul Soarelui. Pe 20 aprilie, Venus se va afla la cateva grade sub secera Lunii, in conjunctie, prilej foarte bun pentru o astrofotografie facuta cu orice aparat foto asezat pe un trepied.  

Jupiter rasare din ce in ce mai devreme in Scorpion. Spre sfarsitul lunii, il vom putea vedea pe cerul de est incepand cu miezul noptii. E usor de recunoscut, ramanand cel mai stralucitor obiect de pe bolta. 

In aprilie vom avea sansa sa vedem curentul meteoric Lyride. Pe 23 aprilie, va ploua cu „stele“, dar nu va impacientati: atmosfera Terrei va arde pe rand micile obiecte spatiale, creand, speram noi, un spectacol grandios. 

Mercur si Uranus raman in continuare foarte aproape de Soare in aprilie; Marte incepe sa fie vizibil in zori, dar cu greu poate fi observat cu ochiul liber.


Space News


New Horizons, sonda spatiala americana lansata acum un an spre Pluto, a trecut pe langa Jupiter la 28 februarie. Evenimentul a prilejuit testarea instrumentelor de bord, plus fotografierea turbulentelor joviene, dar si a celor 60 de sateliti ai planetei-gigant. Gravitatia lui Jupiter a accelerat sonda la cea mai mare viteza pe care a avut-o vreodata o naveta spatiala: 86.000 km/h. New Horizons va intalni Pluto in 2015. 

China se pregateste sa lanseze pe orbita primul sau telescop spatial. Specialistii chinezi spera astfel sa descifreze, printre alte fenomene astronomice, misterul gaurilor negre. Agentia spatiala chineza mai are cateva proiecte ambitioase pentru viitorul apropiat: lansarea in 2007 a unui modul lunar, al treilea zbor spatial cu om la bord in 2008 si, in colaborare cu Rusia, o misiune pentru colectarea unor probe de sol de pe Phobos, unul din cei doi sateliti ai lui Marte, in 2009. 

Naveta Atlantis si-a amanat misiunea din martie catre Statia Spatiala Internationala din cauza unor probleme aparute la rezervorul de combustibil. Cei sase astronauti vor fi lansati pe orbita la sfarsitul lunii aprilie. 

Roverele martiene Spirit si Opportunity sunt inca functionale si, mai mult decat atat, gata pentru noi misiuni. Datorita conjunctiei superioare, Soarele a blocat liniile directe de comunicatii Pamant-Marte, facand imposibila transmiterea de date pentru cateva saptamani. In tot acest rastimp, robotii nu au stat insa degeaba, fiind setati sa culeaga informatii despre vremea de pe Marte si sa-si autoinspecteze instrumentele afectate de praful martian acumulat in cei trei ani de serviciu.

Tag-uri: venus | luna | soare |