Prima pagină Stiinta

Miracolele arhi-naturii

descopera@mpg.ro | 04.11.2007 | ● Vizualizări: 81

In orasele moderne, arhitectura a devenit, mai presus, poate, de oameni si institutii, o autoritate permanenta, un guvern al ambientului. O instanta care asigura coeziunea comunitatii si care ii confera echilibru si personalitate. Poate de aceea ratiunea a ajuns principalul ei cuvant de ordine. Totusi, formele arhitecturale pe care vi le prezentam (si care si-au impus deja prestigiul in amplasarile respective) par, la o prima vedere, niste derapaje onirice, niste absorbtii de energii si forme ale naturii.

Muzeul de Arta din Graz
Austria
Kunsthaus Graz (supranumit, cu tandrete, Friendly Alien), care a vazut lumina zilei pe malul drept al raului Mur, seduce prin arhitectura sa vizionara, opera a britanicilor Peter Cook si Colin Fournier. Ansamblul propriu-zis pare sa pluteasca precum o bula de aer deasupra parterului captusit cu sticla. De pe suprafata exterioara, care luceste precum oglinda apei langa care si-a aflat salasul, tasnesc niste „tunuri“, orientate in asa fel incat sa capteze lumina Nordului. Constructia biomorfa infasoara doua largi spatii expozitionale. La ultimul etaj, un pod uneste cladirea cu Eisener Haus, o constructie de fonta din secolul al XIX-lea.

Art Museum din Milwaukee
Statele Unite ale Americii
Proiectul (autor – Santiago Calatrava) care a stat la baza pavilionului Quadracci, o expansiune a mai vechiului muzeu de arta american, a fost desemnat de catre revista Time Best Design of 2001. Arhitectura dramatica a ansamblului pune in scena un veritabil miracol tehnic si de imaginatie: este vorba despre holul de receptie cu pereti din sticla, invaluit de Burke Brise Soleil – un ecran solar, ca un stor zoomorf, care poate fi coborat sau inaltat precum o falfaire luminoasa de aripi.

Glasgow Science Center
Scotia
Construit chiar in inima orasului Glasgow, pe malurile fluviului Clyde, ansamblul detine cateva recorduri notabile: este primul edificiu placat cu titan din Marea Britanie (al doilea din Europa, dupa Muzeul Guggenheim din Bilbao) si gazduieste singurul cinematograf IMAX R din Scotia. Centrul stiintific are patru etaje, cu ample arii expozitionale, iar turnul care il strajuieste, o structura zvelta de circa 150 de metri, ofera o panorama completa a orasului si a imprejurimilor.

Statia Lyon-Satolas
Franta
Opera a aceluiasi vizionar Santiago Calatrava, acest punct terminus al trenurilor care unesc aeroportul lyonez cu centrul orasului este o structura de metal si beton cu inaltimea de 40 de metri, gandita ca o metafora a zborului. O pasare Roc esentializata, precum Maiastra lui Brancusi, dar care nu se indreapta spre inalt, ci pluteste, maiestuos, alaturi de avioanele care, in comparatie cu ea, par niste alcatuiri nesigure si firave.

Arteplage Neuchatel
Germania
Cele trei uriase palarii lacustre, insule-receptacol, pietre plate de rau sau obiecte zburatoare identificabile ca Arteplage stau asezate pe 88.000 de metri patrati de pamant si pe circa trei hectare de lac, fiind sustinute de 480 de stalpi de otel. Ansamblul, gandit intr-o perfecta congruenta cu peisajul, a fost inaugurat cu ocazia Expo 2002, eveniment a carui memorabila gazda a fost orasul elvetian.

Ariciul din Essex
Marea Britanie
Acest cub din aluminiu este, de fapt, o casa de gradina cu latura de 2,40 metri. Creatie trasnita a arhitectului englez Thomas Heatherwick, cladirea este prevazuta cu cinci mii de tepi metalici. Pe timpul zilei, acestia calauzesc lumina in interior, iar noaptea se transforma intr-un praznic al licuricilor, care inteapa intunericul cu o puternica lumina portocalie.

Universitatea din Zürich
Germania
Printre multe sedii cu „patina“, statornicite in cladiri care, adunate, pot recompune o istorie a stilurilor arhitecturale, Universitatea din Zürich si-a deschis recent si aceasta noua aripa, adapostind Institutul de Stiinte Juridice. Arcurile cu deschidere ampla si curbele indraznete capata noi sensuri cinetice sub cupola de sticla a holului central, care, asemanator unui glob ocular, doreste sa semnifice ochiul vigilent al justitiei.

Primaria din Londra
Marea Britanie
Loc al supremei autoritati administrative din capitala britanica, City Hall, aflata la o aruncatura de ochi de Tower Bridge, langa Tamisa, nu are, in termeni conventionali, fata sau spate, inceput sau sfarsit. Forma ei deriva dintr-o sfera modificata geometric, al carei design surprinzator (cel putin intr-o arie urbana cu mentalitati atat de conservatoare) este facut sa diminueze suprafata cu expunere directa la Soare.

Selfridges Birmingham
Irlanda
Acest „musuroi“ iluminat teatral si facut sa ne priveasca cu 15.000 de ochi
confectionati din discuri de aluminiu, cu forme fluide, organice, inspirate din anatomia unei protozoare, este un mall Selfridges, proiectat de catre grupul Future Systems.

Asa cum ati putut observa, descrierile tuturor obiectelor arhitecturale pe care vi le-am prezentat recurg la comparatii cu forme ale naturii vii, fie ca este vorba de pasari, de ochi, de musuroaie, de arici sau de protozoare. Desi aceasta colaborare cu spiritul naturii dateaza, in formele ei radicale, de-abia de la inceputul anilor ’90 ai secolului trecut, simpatia pentru organic si organicitate a arhitecturii a debutat spre finele veacului al XIX-lea, prin Charles Rennie Mackintosh si Franck Lloyd Wright, care au statuat, ca principiu de lucru, nevoia integrarii tuturor detaliilor intr-un tot omogen, cu functionare organica, oarecum in sensul in care natura isi concepe perfectiunea la nivelul intregului. Transferat in aria designului, curentul organic a cunoscut, mai intai in Scandinavia, prin Alvar Aalto, si apoi in intreaga lume (Charles Eames, Pierre Paulin sau Verner Panton), o intensa proliferare, starnita de gustul modern pentru liniile senzuale si, in acelasi timp, pentru „creaturile“ urbane functionale.
In ultimii ani, aducerea formelor naturale in profilul edificiilor contamineaza in mod decisiv arhitectura, asa incat pana si creatori-vedeta precum Norman Foster sau Renzo Piano, campioni ai constructiilor severe, reci si geometrice, au ajuns sa isi gaseasca inspiratia in formele florale si animale. Destinate intalnirilor publice, unor scopuri expozitionale sau comerciale (vezi Selfridges din Birmingham), cladirile bioarhitecturale functioneaza precum niste organisme uriase, precum chitul (fara conotatii escatologice) din legenda biblica, inghitind in maruntaiele lor prelungi fluxuri umane, facandu-le sa circule si expulzandu-le. Alteori (e cazul Muzeului de Arta din Milwaukee), cladirile nu doar evoca viul, ci il si reproduc in dimensiunea lui esentiala, care este miscarea. Astfel, pavilionul Quadracci are deasupra acoperisului o pereche de aripi compuse din saizeci si doua de tuburi de otel, care incep sa palpite si sa se deschida cu anvergura linistita si stapana pe sine a condorului andin.
Extravaganta uluitoare a lui Gaudi a devenit un serios model pentru noii arhitecti, care au inceput sa uite de unghiuri si de linii drepte, reabilitand curbele si rotunjimile ademenitoare. Initiator al blob-arhitecturii (nume provenind de la monstrul gelatinos din filmul de serie B Blob), Greg Lynn a ajuns sa-si disemineze „ideile rotunde“ in obiecte care au intrat in firescul peisajului urban de zi cu zi (e vorba, de exemplu, de Volkswagen-ul Beetle sau de computerul iMac).
La toate acestea ar mai trebui adaugat  (cum ar spune Mark Dery, un bioestet si teoretician al cyberculturii) ca e foarte posibil ca obiectele pe care vi le-am infatisat sa fi fost nascute, iar nu construite. Si ca, prin urmare, se vor inmulti de la sine.

Foto: Hepta

Tag-uri: muzee | arhitectura