Prima pagină Stiinta

Noapte de mai

Catalin Beldea | 05.02.2007 | ● Vizualizări: 165
Noapte de mai     Noapte de mai + zoom
Galerie foto (8)

Luna mai prilejuieste anul acesta observatii in conditii optime la aproape toate planetele, mai ales la cele care, de obicei, sunt greu observabile. Folositi serile de 23-30 mai pentru observatii asupra lui Mercur si Venus. Inceputul lunii va promite 3-4 ore pentru admirarea lui Saturn. De asemenea, pe tot parcursul noptilor, il puteti urmari pe Jupiter cum traverseaza bolta cereasca prin sud, iar spre dimineata apar pe rând, spre rasarit, Neptun, Uranus si Marte.

Incepand cu 17 mai, Luna se lumineaza ca o secera pe cerul de seara. La 30 mai, vom putea observa un fenomen spectaculos: Luna, in faza de Luna plina, atent "monitorizata"de Jupiter, care se afla putin mai sus pe cer, trece prin constelatia Scorpion, la doar cateva grade de Antares si de roiul globular M4.

Daca ar fi sa aleg o luna din an  in care sa observ cerul noapte de noapte, cu siguranta as alege luna mai. Multi n-ar fi de acord cu mine. Seful mi-ar zice ca luna mai este esentiala pentru performantele firmei, asa ca as face mai bine sa stau la birou. Sotia m-ar vrea alaturi de ea, impingand carutul micutei noastre de nici doi ani prin parcurile inverzite ale Bucurestilor. Iar mama mi-ar sugera, ca o mama buna ce este, sa ma odihnesc mai mult… Evident, n-as avea cum sa-i multumesc pe toti, asa ca voi incerca sa gasesc cele mai bune argumente pentru a iesi la observat si cea mai buna cafea pentru a ma tine treaz in noptile fara Luna plina ale lunii lui Florar.   

De ce luna mai? 

Pentru ca observatia astronomica sa fie o reusita, trebuie indeplinite cu necesitate cateva conditii meteo. In primul rand, trebuie sa fie senin. Prima luna din an cu o statistica incurajatoare in privinta zilelor fara nori este luna mai. Cu siguranta, ati observat ca aceasta perioada a anului este destul de instabila si ma veti intreba daca instabilitatea atmosferica va complica observatia. Partea buna a lucrurilor sta in faptul ca, desi ziua este instabila, odata cu lasarea noptii lucrurile se indreapta, cerul devenind „lacrima“ – favorizat de ploaia de peste zi si de rafalele de vant care imprastie impuritatile atmosferice. Cu alte cuvinte, nu va speriati daca ziua ploua si bate vantul cu putere. In principiu, respectivele fenomene ajuta la indeplinirea celei de-a doua conditii pentru o astroseara reusita: transparenta atmosferica. Al treilea aspect care face din luna mai favorita mea este temperatura. Pe langa faptul ca este placut sa stai seara in aer liber la nu mai putin de 10 grade Celsius, instrumentele pe care le folosesti vor prelua mai repede temperatura mediului si nu vor fi afectate de diferentele de temperatura dintre straturile inferioare si cele superioare ale atmosferei. 

Avand indeplinita macar o conditie din cele trei expuse, si anume cerul senin, voi deconspira cateva trucuri pentru observarea astrilor luna aceasta.  

Mercur

Prima planeta de la Soare si cea mai mica din sistemul solar, Mercur are reputatia de a fi, din punctul de vedere al observatiei, cel mai capricios corp ceresc. Nu trebuie sa va impacientati ca nu l-ati vazut inca, nici celebrul Copernic nu a reusit aceasta performanta. Totusi, nu este atat de dificil pe cat se spune sa „vanezi“ micuta planeta. Iti trebuie doar multa rabdare, ochi buni si stiinta de a privi in directia corecta in perioada optima.  Luna aceasta este perfecta pentru a-l vedea pe Mercur. La 10 minute dupa apusul Soarelui, uitati-va exact in directia unde tocmai a disparut astrul zilei. Pe 10 mai, la nici o palma deasupra orizontului, ar trebui sa zariti o „stea“ care se zbate sa-si treaca razele prin straturile atmosferei infierbantate inca de caldura de peste zi. „Steaua“ este Mercur. Daca va uitati seara de seara in aceeasi directie si aveti norocul sa fie senin, veti observa cum Mercur urca pe cer zilnic cu cate un deget, ajungand pe 30 mai la inaltime maxima. Nu-l confundati cu Venus, care este mult mai stralucitor si pe care il puteti zari cu usurinta ceva mai sus pe bolta. Uitati-va, asadar, in jurul datei de 25 mai, imediat dupa ora 9 seara, inspre nord-vest, fara vreun instrument optic, si veti vedea ce n-a vazut marele Copernic: planeta de foc Mercur.  

Saturn

Seara de mai o veti incheia cu siguranta admirand in crepuscul planetele Mercur si Venus. Odata cu instalarea intunericului, stelele se aprind una cate una, pana la cateva sute in orasele luminate si pana la  6-7 mii in satele izolate sau la munte. Una dintre ele ascunde cea mai frumoasa priveliste din tot sistemul solar: planeta Saturn. Priviti spre sud-vest la 11 noaptea, cam in acelasi loc unde, cu doua ore in urma, ati vazut-o pe Venus. La marginea con­ste­latiei Leul, cea mai stralucitoare stea este de fapt planeta cu inel. Pentru a admira inelele lui Saturn, va trebuie musai un telescop. Va recomand cu caldura sa va duceti intr-una dintre seri la Observatorul Astronomic Vasile Urseanu, singurul loc public din Bucuresti de unde, prin instrumente adecvate, veti putea observa aceasta planeta uimitoare. Daca totusi dispuneti macar de o luneta, orientati-o spre Saturn, pentru ca mai 2007 este cea mai buna luna din urmatorii 6 ani pentru observarea giganticei planete gazoase. Unghiul din care vedem inelele se va micsora continuu timp de doi ani, asa incat la sfarsitul lui 2009 planeta Saturn se va prezenta fara inele: Pamantul va traversa planul inelelor, facand astfel imposibila studierea lor timp de cateva luni. Daca stapanul inelelor va va vraji definitiv, nu ezitati sa va instalati un software astronomic cu ajutorul caruia sa puteti observa cu precizie satelitii saturnieni. Singurul vizibil fara teama de a-l confunda cu vreo stea este Titan, dar pentru ceilalti 5-6 companioni ai planetei aveti nevoie de o harta precisa a cerului din jurul lui Saturn. 

Uranus si Neptun

Dupa miezul noptii, Saturn apune si stapan absolut peste cer ramane Jupiter, pe care il vom studia indeaproape in iunie, cand se va vedea cel mai bine. Acum, tintele noptii devin Neptun si Uranus. De fapt, sunt tinte ale diminetii. Daca ati rezistat pana la ora patru din noapte, inseamna ca astrele v-au sedus pentru totdeauna. Asa ca va propun o incercare grea, dar deloc imposibila pentru adevaratii pasionati de astronomie: observarea lui Neptun si a lui Uranus. Neptun ramane ascuns vederii, asa ca fara un binoclu puternic nu-l veti putea zari. Pentru a-l identifica si a nu-l confunda cu o stea oarecare, va trebuie o harta a cerului. Va recomand sa descarcati de pe www.stellarium.org un soft de astronomie semiprofesionist gratuit, care va va oferi si optiunea printarii unei felii de cer. Odata inarmati cu un binoclu bun (unul de 10x50 este OK) si avand harta la indemana, uitati-va in directia sud-est, la doua palme deasupra liniei orizontului. In constelatia Capricorn, cu 3 grade (sau 2 degete intinse pe cer) mai sus decat steaua Deneb Algiedi, puteti admira lumina albastruie a lui Neptun. Sa nu aveti pretentia de a vedea discul planetei, deoarece pentru asa ceva va trebuie un instrument mult mai puternic decat binoclul amintit. Trecut deja in portofoliu, il lasam pe zeul Neptun in apele lui si ne mutam putin mai la est, catre planeta Ura­nus. Folosind aceeasi harta, indrep­tati binoclul spre un grup compact de stele din Varsator, la o palma deasupra orizontului. Daca va uitati unde trebuie, veti observa trei aparitii mai intense aflate pe aceeasi linie. Cea verzuie, din mijloc, este Uranus. 

Acum, daca ati reusit sa-l vedeti si pe Uranus, gata, e clar! Stelele au uneltit si v-au prins in mreje. De azi inainte, va numiti astronom amator.

Sper ca nu v-am convins definitiv ca luna mai e cea mai buna pentru astronomie. Recunosc, nu m-am straduit prea mult pentru ca luna iunie bate deja la usa si, daca nu as sti ca imi voi lua concediul in iulie, august ar fi alegerea fireasca, la egalitate cu septembrie. Si la foarte mica distanta in urma lui octombrie, care incepand cu noiembrie face ca, pana spre sfarsitul anului, sa avem cele mai bune perioade pentru observatii astronomice din Romania.

Cer senin!

Foto: NASA, Photos


FACTS


Q&A


Care este distanta pana la centrul Pamantului? Daca porniti maine din Bucuresti spre miezul Terrei, trebuie sa stiti ca aveti de parcurs aproximativ 6.378 de kilometri. Nu renuntati la centurile de siguranta, pentru ca in centrul Pamantului veti fi imponderabili, exact ca in spatiu!  Cum arata o zi pe Mercur? Este bine de stiut ca ziua sunt vreo 470 de grade Celsius, iar noaptea minus 180. Trecand repede peste aclimatizare, va pot spune ca rasariturile si apusurile de pe Mercur sunt cele mai frumoase din sistemul solar: in unele zile, puteti vedea Soarele de doua ori mai mare decat il vedeti de pe Pamant, iar in altele chiar de trei. Deci de cate ori ne bronzam mai repede pe Mercur?  Cate zile are un calendar martian? Marte face o miscare completa in jurul Soarelui in 687 de zile terestre. Martienii muncesc putin mai mult, cu jumatate de ora in plus fata de noi, pamantenii, asa ca un an martian tine 670 de zile martiene. Interesant ar fi sa vedem cum au organizat zilele pe luni, stiut fiind faptul ca Marte are doi sateliti naturali, cu alte cuvinte doua luni: Phobos si Deimos.  Exista cea mai buna zi pentru observatii astronomice? Specialistii in meteorologie au aratat ca intr-un oras cu trafic intens si cu noxe peste nivelul celor admise, asa cum este Bucurestiul, poluarea nu favorizeaza formarea norilor de ploaie, sansele de precipitatii crescand simtitor in perioadele de relaxare a traficului, cum este weekend-ul. Asadar, daca nu aveti timp sa iesiti din Bucuresti pentru observatii astronomice, alegeti o zi de luni: sunt cele mai mici sanse sa ploua.


Sky facts


La aniversarea a 200 de ani de la descoperirea sa, Vesta, una dintre cele patru planete pitice din centura de asteroizi, va atinge gradul maxim de stralucire. Ea va fi destul de usor reperabila la sfarsitul lui mai, la miezul noptii, daca veti privi spre sud, la o palma deasupra lui Jupiter, in constelatia Ofiuc. 

Venus ramane, in luna mai, cel mai stralucitor obiect de pe bolta. Il puteti vedea seara de seara pe cerul de vest pana spre miezul noptii, cand apune si lasa locul lui Jupiter in postura de cel mai stralucitor astru.  

Marte urca din ce in ce mai mult pe cerul de dimineata, fiind deja prezent in est cu doua ore inainte de rasaritul Soarelui. 

Jupiter apare in rasarit odata cu lasarea intunericului si, de-a lungul noptii, ramane cel mai stralucitor obiect de pe bolta. Il puteti vedea la miezul noptii in sud, in constelatia Ofiuc. 

Pe 16 mai, satelitul terestru este invizibil pe tot parcursul noptii, fiind in faza de Luna noua. Incepand cu 18 mai, Selena apare pe cerul de seara, deschizand astfel sesiunea de observatii pentru craterele lunare. 

Enceladus, unul dintre satelitii lui Saturn, se dovedeste a fi mai mult decat activ, contribuind din plin la formarea inelului E al planetei in jurul careia graviteaza. In imaginea luata de catre sonda Cassini, se pot observa vapori de apa si rauri de gheata scurgandu-se din micutul satelit direct in inelul E.


Space News


Turismul spatial a devenit un lucru obisnuit in ultimii ani pentru miliardarii planetei. La mijlocul lui aprilie, americanul Charles Simonyi a platit circa 25 de milioane de dolari pentru o croaziera la bordul Statiei Spatiale Internationale, pentru numai 13 zile. Interesant este insa altceva. Fost angajat al Microsoft, Simonyi a dezvaluit interesul enorm al lui Bill Gates pentru zborul orbital. Se pare ca miliardarul numarul 1 al planetei se pregateste intens sa vada Terra de la inaltime, la propriu! 

De curand, cercetatorii NASA din California au de­monstrat, in laborator, ca un telescop spatial ar putea fi capabil sa surprinda imagini cu planete asemanatoare Terrei, aflate in alte sisteme stelare. Ei sustin ca, folosind filtre si oglinzi special create, telescopul poate detecta planete de dimensiunea Pamantului, cu orbite apropiate planetei noastre si cu alte caracteristici care ar califica aceste planete in categoria celor pe care se pot dezvolta organisme vii. 

Retragerea peste numai 3 ani a flotei spatiale americane va face din Rusia principala putere spatiala. Dar numai pentru cativa ani, timp in care americanii vor finaliza proiectul Orion de inlocuire a navetelor clasice. Naveta Soiuz, calul de bataie al programului spatial rusesc din ultimii 40 de ani, va fi prea batrana pentru a tine piept noilor veniti pe „piata“ industriei spatiale. Moscova trebuie sa dezvolte rapid un program de revigorare a navetelor rusesti, pentru ca europenii, Japonia si China aloca deja bugete uriase in dezvoltarea programelor spatiale proprii.

Tag-uri: mai | Mercur | Venus | saturn | Neptun | Uranus | Marte |