Home » Travelling » Crimeea, perla Coroanei

Crimeea, perla Coroanei

Publicat: 09.08.2006
Ecaterina cea Mare a supranumit mica peninsula muntoasa din nordul Marii Negre "perla cea mai de seama a Coroanei Imperiale Ruse". Ramane sa descoperim impreuna cu Florin Iorganda si Tientan Ling de ce...

Repere de neocolit
A descrie cate sunt de vazut in Crimeea depaseste cu mult spatiul acordat acestei rubrici. Nu trebuie insa ratate cu nici un pret Bakhchisaray si Stary Krym pentru arhitectura si gastronomia tatare, Marea Yalta (ce include, pe langa orasul in sine, palatele si domeniile invecinate de la Livadia, Alupka si Cuibul Randunicii), Sevastopolul pentru importanta pe care a dobandit-o in Razboiul Crimeii, cetatile genoveze de la Sudak si Balaklava pentru exotismul lor.

De-a lungul timpului, indiferent care i-au fost stapanitorii, fasia litorala a atras ca un magnet, avand drept rezultat construirea de orase-porturi si de cai comerciale. Incepand cu regatul bosforian de la Kersh- in estul peninsulei si terminand cu Evpatoria greceasca, stapanita cu randul de musulmani si ortodocsi, asezarile fondate aici au jucat un rol strategic din punct de vedere militar si comercial.

Prezentul imperfect
Crimeea moderna traverseaza o perioada la fel de tulbure ca tot Estul postcomunist. Regiunea apartine administrativ de Ucraina, dar, cum peste 60 la suta dintre locuitori sunt de nationalitate rusa, stabilitatea politica este foarte fragila. Acestei situatii i se adauga problema delicata a reintoarcerii tatarilor si a altor grupuri deportate dupa
cel de-al doilea Razboi Mondial. Cum vor reusi oficialii ucraineni sa mentina echilibrul intre tendintele separatiste tot mai radicale si dorinta Kievului de control asupra zonei Marii Negre ramâne de vazut in continuare, dat fiind faptul ca in aceasta primavara au avut loc noi alegeri parlamentare.

Slavi
La inceputul secolului IX, slavii kieveni fondeaza in nordul peninsulei mai multe asezari si ajung, inevitabil, in conflict deschis cu orasele bizantine. In urma asedierii Chersones-ului, din 988, principele Vladimir si armata sa sunt crestinati si raspandesc credinta ortodoxa in tot statul kievean.

Cu timpul, slavii orientali intemeiaza tot mai multe asezari, mai ales in centrul peninsulei. Expansiunea lor este oprita vreme de patru sute de ani, pana in secolul al XVIII-lea, de tataro-mongoli, care islamizeaza peninsula.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase