Prima pagină Cultura

Care sunt noile apariţii din începutul acestei toamne la editurile româneşti, partea II

Razvan Tupa | 09.17.2018 | ● Vizualizări: 61
Foto: Mediafax     + zoom
Galerie foto (1)

Toamna anului 2018 aduce o serie de volume interesante de la editurile Herald şi Humanitas, potrivit prezentărilor trimise agenţiei Mediafax.

Editura Herald

¨Coranul¨ apare în cea de-a cincea ediţie la Herald, revizuită şi adăugită. Toate marile religii ale lumii se bazează pe cărţi fondatoare, care sunt texte de revelaţie în sensul larg al cuvântului. Caracteristic Islamului este faptul că a scos în evidenţă originalitatea absolută a unui Dumnezeu care nu se manifestă numai prin minunile lumii create, ci şi printr-un cuvânt - Coranul - adresat omului, care-i devine astfel apropiat. Pentru musulmani, Coranul nu este numai cartea sacră emanată direct de la divinitate – definită în mod curent ca o sumă de principii în care se crede, o sinteză de precepte etice, o normă de viaâă spirituală, un codice civil care răspunde problemelor vieţii cotidiene –, ci o realitate pregnantă, cu o semnificaţie profundă şi misterioasă, "o inimitabilă simfonie ale cărei sunete îi mişcă pe oameni până la lacrimi sau îi duce pe culmile extazului", cum spunea unul din traducătorii Coranului în engleză. În acest spirit, Coranul este considerat a fi însuşi Cuvântul lui Dumnezeu, arată editorii, scrie Mediafax.

¨Introducere în psihotanatologie¨ - ¨În moartea clinică ştim că dispar semnele clinice ale acelor pacienţi, că nu mai au niciun fel de reflexe corporale care depind de funcţionarea cortexului cerebral. Nu mai există nici reflexe ale trunchiului cerebral – deci nu mai există reflexul de sufocare –, nici reflexul corneean, astfel că pupilele rămân dilatate la maximum. Aşadar, toţi acei pacienţi din studiile ce vor fi prezentate, aflaţi în stop cardiac, aveau linie plată şi un creier nonfuncţional şi, exact în acel moment, ei aveau experienţe de conştienţă alternativă. Nu există nicio explicaţie fiziologică, psihologică, sau farmaceutică pentru acest fenomen. Deci trebuie să punem sub semnul întrebării conceptul, care este numai o presupunere, niciodată dovedită, conform căruia constienţa este produsul funcţionării creierului. Nu poate fi adevărat. Aceasta este premisa de la care am pornit cercetarea pe care v-o ofer în această carte¨, notează Ionel Mohirta.



¨Lumea modern㨠- Lucrarea este o amplă colecţie de articole ale cunoscutului autor René Guénon, personalitate influentă din domeniul metafizic (ştiinţa sacră, iniţiere, simbolism, studii tradiţionale), publicate de-a lungul a 40 de ani (1910-1950). Acestea acoperă o gamă foarte vastă de teme legate de lumea modernă şi efectele supunerii ei la un proces grav de desacralizare, de raportul dintre Orient si Occident, dintre sacru şi profan, în general de o viziune iniţiatică asupra existenţei, a raporturilor umane şi a ¨pseudo-iniţierii¨. ¨Oricine expune o doctrina tradiţională, exoterică sau ezoterică, are nu doar dreptul strict, ci şi datoria de a evita cel mai mic compromis cu punctul de vedere profan, în indiferent ce domeniu; dar unde sunt astăzi, în Occident, cei ce mai înţeleg că lucrurile trebuie să stea aşa? Unii vor spune poate că, în fond, asta e problema teologilor şi nu a noastră, deoarece ei trebuie luaţi ca exemplu; noi nu suntem însă din rândul celor care consideră că pot să se dezintereseze de lezările aduse unei tradiţii oarecare, ba chiar se bucură de atacurile ce vizează o altă tradiţie decât a lor, ca şi cum ar fi vorba de lovituri îndreptate împotriva «concurentei», de parcă aceste atacuri n-ar atinge, în definitiv, însuşi spiritul tradiţional.¨ scrie René Guénon.

¨Eseu despre prejudecăţi¨ - Paul Henri Thiry, baron d’Holbach (1723-1789), savant, filozof materialist, enciclopedist de origine germană, dar de limbă franceza, a fost cunoscut mai ales ca fiind primul ateu autodeclarat din Europa. Dispunand de o mare avere, a facut din locuinta sa din Paris un loc în care-şi dădeau întâlnire o seamă de scriitori valoroşi ai epocii: Georges-Louis Leclerc Buffon, Denis Diderot, Claude-Adrien Helvetius şi alţii. A promovat operele şi gândirea unor filosofi englezi precum Thomas Hobbes, Anthony Collins, John Toland, Thomas Gordon. Însuşi baronul scria lucrări filosofice, unele dintre ele fiind mult mai îndrăzneţe decât ale tuturor celorlalţi. În orice caz, cele mai multe dintre cărţile sale nu au fost semnate, apărând anonim. Foarte puţine dintre operele sale au scăpat de condamnările Parlamentului din Paris şi de punerea lor sub obroc de către Roma. Eseul despre prejudecăţi este publicat în 1770 sub pseudonimul Dumarsais şi, cum era de aşteptat, a declanşat un scandal public. Critica lui d’Holbach se îndrepta, pe de o parte, împotriva tendinţelor tiranice ale monarhiei franceze, iar pe de altă parte împotriva superstiţiei, fanatismului şi a ignoranţei în general. Filosoful îndrăzneşte să propună o morala eliberată de religie, realizând ceea ce este considerat primul sistem de metafizică materialistă din istoria gândirii europene.

¨Religie şi Stiinţ㨠- În această carte mereu actuală, Russell, filosof, agnostic, matematician şi renumit militant pentru pace, ofera un scurt dar profund studiu al conflictelor dintre stiinta si religia traditionala din ultimii patru sute de ani. Examinând episoadele în care descoperirile ştiintei s-au ciocnit cu doctrina creştină sau interpretările biblice ale epocii, de la Galileo şi revoluţia copernicană până la descoperirile medicale ale anesteziei şi vaccinării, Russell indică răsturnările şi reevaluările constante ale sistemelor noastre de credintţă de pe parcursul istoriei. In plus, autorul identifică şi acele zone în care încă mai există controverse asemănătoare între ştiinţa modernă şi Biserică. Noua introducere a lui Michael Ruse aduce aceste conflicte dintre ştiinţă şi teologie la zi, focalizându-se asupra unor probleme care au apărut după al Doilea Război Mondial. Acest volum clasic se adresează tuturor celor preocupaţi de filosofie şi religie, precum şi celor interesaţi de gândirea şi scrierile lui Russell.

¨Mindsight¨ - Clinician talentat şi sensibil, dar şi strălucită minte sintetizatoare a descoperirilor datorate cercetărilor neuroştiinţelor şi din domeniul dezvoltării copilului, dr. Siegel ne oferă o hartă ce ne arată drumul înainte. De a lungul anilor, scrierile sale despre creier, psihoterapie şi îngrijirea copiilor au fost inovatoare, iar seminariile sale sunt extrem de apreciate în rândul specialiştilor.
Creierul, ne reaminteşte el, este un organ social. Observarea minţii este conceptul central în ¨neurobiologia interpersonală¨, un domeniu pe care dr. Siegel l a descoperit. Aceasta abordare relaţională a ceea ce se întâmplă în creier ne permite să înţelegem în ce fel interacţiunile zilnice ne afectează din punct de vedere neurologic, modelându-ne circuitele neuronale. […]
¨Mindsight ul" joaca un rol integrator în triunghiul ce conectează relaţiile, mintea şi creierul. Pe măsură ce energia şi informaţia traversează toate aceste elemente ale experienţei umane, apar tipare care le modelează pe toate trei (iar aici creierul include şi extensia sa, sistemul nervos din întregul corp). Aceasta concepţie este holistică în adevăratul sens al cuvântului, cuprinzând întreaga noastră fiinţă. Datorita mindsight ului, putem cunoaşte şi gestiona mai bine acest flux vital al fiinţei.


Humanitas

Editura Humanitas pregăteşte peste optzeci de titluri noi pentru această toamnă, în celebrele sale colecţii şi serii de autor, cărţi ale autorilor români şi ediţii în limba română ale celor mai râvnite cărţi apărute recent în lume. ¨Orice faptă frumoasă care intră în lume fără să fi existat până atunci poartă numele de «creaţie». Când creatorul îşi termină opera, după cum se ştie, face un pas înapoi şi o contemplă. Îi place. Aşa facem şi noi, cei de la Humanitas, acum, în pragul toamnei. Strângem recolta de peste an, întindem pe o masă cărţile care până atunci nu existaseră şi ne bucurăm, privindu-le, de minunăţiile care urmează să intre în lume, în lunile ce vin, sub sigla Humanitas¨, arată editura. Humanitas, Humanitas Fiction şi Humanitas Junior anunţă titluri eveniment cu lansările programate în lunile septembrie şi octombrie.

Ioan Stanomir- ¨La Centenar. Recitind secolul României mari¨ în Seria cărţilor dedicate Centenarului Marii Uniri

¨«Luciditatea patriotică» e, cred, sintagma care se repetă cel mai frecvent în această recitire sintetică pe care Ioan Stanomir o face secolului României Mari. Începând cu Declaraţia de la Alba Iulia din 1918 şi încheind cu rezistenţa anilor 2017–2018, Ioan Stanomir construieşte, cu junimistă pasiune a moderaţiei, id est exact cu luciditatea patriotică pe care şi‑o asumă ca imperativ, o naraţiune de o extraordinară claritate istorică şi morală a României din ultimul secol, cu bunele şi relele ei.¨, notează Radu Vancu

Lucian Boia- ¨De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi¨, în Seria cărţilor dedicate Centenarului Marii Uniri.

¨Încerc să înfăţişez, cât pot de echilibrat, problema alcătuirii României (din părţi asemănătoare, însă distincte). Mai e o întrebare care nu poate fi ocolită. Avem o ţară (aproape) întregită. Ce am făcut însă cu ea? Ce facem cu ea în prezent? Cât suntem de capabili să înfruntăm viitorul? Să recunoaştem deschis cum stau lucrurile, altminteri nu ne vom îndrepta nicicând. România nu arată deloc bine: e afectată de mari întârzieri şi de mari dereglări. Toate acestea, adunate, ar putea genera un amestec exploziv, de natură să pună în pericol inclusiv construcţia naţională. La 100 de ani de la Marea Unire, avem datoria să ne reparăm ţara.¨ – Lucian Boia

Horia-Roman Patapievici - "Anii urii", volum publicat în Serie de autor.

¨Atacul împotriva statului de drept din 2012 a fost opera câtorva sceleraţi. Dar susţinerea lui de către majoritatea populaţiei nu poate fi explicată prin faptul că şi majoritatea ar fi fost scelerată (pentru că nu era), ci prin atragerea ei la un consens în jurul răului, pe care sceleraţii au descoperit că îl pot obţine dacă reuşesc să îi asmută pe oameni unii împotriva altora prin ură. Arma politică prin care majorităţile au fost făcute să creadă în 2012 că ura faţă de Traian Băsescu justifică distrugerea statului de drept a fost ura. Tot prin ea a fost azi obţinută tăcerea majorităţii populaţiei faţă de distrugerea pas cu pas a independenţei justiţiei. Marea invenţie politică a acestor oameni a fost învrăjbirea oamenilor prin ură. Din acest motiv am numit epoca în care am intrat treptat din 2007 încoace, şi în care continuăm să trăim, anii urii. Şi tot aşa mi-am intitulat cartea în care am făcut cronica anilor ei de început: Anii urii.¨, scrie Horia-Roman Patapievici.

Andrei Pleşu ¨Pe mâna cui suntem? Mică antologie a tragicomediei româneşti¨, în Serie de autor

¨Cine acceptă postura de gazetar acceptă un soi de prizonierat. Eşti condamnat la «actualitate», adică la ghiveciul conjunctural al ştirilor de ultimă oră. M‑am plâns şi mă tot plâng de această nemiloasă soartă. Să ai 70 de ani şi să fii «arestat»în politichia de doi bani a unor personaje despre care, în condiţii normale, n‑ai fi ştiut că există. Ai încă multe de citit, mai ai, poate, şi câteva proiecte, dar te laşi bătut de toate vânturile unui cotidian în acelaşi timp nătâng, ridicol şi, vai, periculos. Vrei, nu vrei, dai cu nasul, clipă de clipă, de tot soiul de «românaşi» mândri, ajunşi la putere fără nici o «împuternicire» interioară, fără nici o «vrednicie», fără nici o performanţă profesională consistentă.¨ remarcă Andrei Pleşu.

Radu Paraschivescu- ¨Orice om îi este teamă (PSD În doi ani şi trei premieri)", apare în Serie de autor.

O veste bună: în curând se vor fi împlinit doi ani de la alegerile legislative din 2016. Şi o veste proastă: ne mai aşteaptă doi. În timp ce supravieţuim, cei care mai suntem pe aici, n-ar fi rău să vedem cum arată, în fapte şi declaraţii, cei care ne fac agenda. Cum se văd şi cum ne văd. Cum acţionează şi cum se exprimă. Orice om îi este teamă poate fi citit ca un tratat de rele practici politice, economice, financiare şi – ei bine, da – retorice. Altfel spus, o carte care trebuie aşezată sub semnul lui ¨Aşa nu¨ şi care explică de ce e bine să fim pregătiţi pentru noi decepţii.

Andrei Pandele- ¨Bucureştiul Mutilat¨, un album-document cu fotografii de Andrei Pandele, Dan Vartanian, Dan Dinescu, Sorin Vasilescu, Peter Derer, Şerban Lăcriţeanu, Andrei Bîrsan, Nic Hanu, Radu Ştefănescu

Cine a trăit în Bucureştiul anilor ’70–’80 nu poate să nu aibă o tresărire la vederea imaginilor surprinse în acea epocă de arhitectul şi urbanistul Andrei Pandele, dar şi de alţi opt fotografi bine-cunoscuţi: tablourile fixate pe peliculă au viaţa şi atmosfera timpului, dar mai ales emană un soi de familiaritate mergând până la strania senzaţie de déjà-vu. În miezul albumului-document se află capitala demolată sălbatic de Ceauşescu în anii care au urmat cutremurului din ’77, flancată de priveliştile oraşului dinainte şi de după mutilare. În încheierea volumului, Andrei Pandele demonstrează cu argumente, planuri şi cifre dureroasa absurditate a proiectului urbanistic ceauşist.

Humanitas anunţă şi volumele:

Bill Browder

¨Aletră roşie. Cum am devenit inamicul public numărul unu al lui Putin¨ Traducere din engleză de Dana Georgescu în Colecţia Istorie.

La sfârşitul anilor 1990, Bill Browder e cel mai mare investitor de portofoliu în Rusia. În paralel, porneşte o campanie împotriva marii corupţii şi a oligarhilor. Iniţial folosită de Putin pentru a‑şi consolida puterea, campania îl aduce pe iniţiator în conflict cu Kremlinul. Izgonit din Rusia, Browder va fi condamnat în lipsă la închisoare pentru o pretinsă evaziune fiscală. În 2008, Serghei Magniţki, unul dintre avocaţii săi, este arestat; avea să moară în închisoare. Promovat de Bill Browder, aşa‑numitul Magnitsky Act, adoptat de Congresul SUA în 2012 şi extins în 2016, îi sancţionează pe oficialii ruşi implicaţi în dosar şi fixează cadrul măsurilor împotriva celor care încalcă drepturile omului. Fapt grăitor, dorinţa ca autorităţile ruse ¨să‑l audieze¨ pe Browder va fi exprimată de Putin la întâlnirea cu Donald Trump din iulie 2018. Alertă
roşie, exactă ca un rechizitoriu şi palpitantă ca un roman poliţist, este o mărturie esenţială pentru epoca noastră.

Robert D. Kaplan - ¨Cucerirea Munţilor Stâncoşi. Cum determină geografia rolul Americii în lume¨. Traducere din engleză de Dan Horaţiu Popescu în Colecţia Istorie, carte câştigătoare a Premiului Now Read This Book Club acordat de PBS NewsHour şi The New York Times (septembrie 2018).

La volanul unui automobil, Robert D. Kaplan străbate imensa întindere a Statelor Unite, căutând amprenta geografiei asupra destinului de mare putere al ţării sale. O geografie permanent împletită cu istoria celor ce‑au clădit naţiunea americană: începând cu pionierii care s‑au aventurat spre vestul continentului în secolul al XIX‑lea şi culminând cu câţiva importanţi preşedinţi ai SUA – James Buchanan, Abraham Lincoln sau Theodore Roosevelt. Transformarea mentalităţii de cuceritori într‑o adevărată cultură a frontierei a dus la dezvoltarea spiritului comunitar şi a pragmatismului american, chemate astăzi să răspundă provocărilor unei lumi globalizate, în care focarele de conflict sunt din ce în ce mai numeroase şi mai greu de stăpânit.

Edward Lucas - ¨Joc dublu. Spioni, minciuni şi cum păcăleşte Rusia Occidentul¨. Traducere din engleză de Adina Avramescu în Colecţia Istorie.

Joc dublu reprezintă rezultatul interesului lui Edward Lucas, scriitor şi journalist britanic, expert în politicile de securitate, pentru spionaj şi Europa de Est. După dispariţia Uniunii Sovietice, s-ar fi zis că CIA şi MI6 trebuie să-şi îndrepte atenţia spre noi ţinte: traficanţi de droguri, terorişti, infractori informatici. S-a dovedit însă că spionii epocii sovietice s-au adaptat rapid, servind noua putere.

Thierry Wolton - ¨O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigaţie istorică. Vol. I cu pumnul de fier: Călăii¨, cu o prefaţă a autorului la ediţia românească. Traducere din franceză de Adina Cobuz, Wilhelm Tauwinkl, Emanoil Marcu, Vlad Russo, Mariana Piroteală, Marieva Ionescu, Anca Ionescu şi Elena Ciocoiu în Colecţia Istorie. Jurnalistul, scriitorul şi istoricul francez Thierry Wolton (n. 1951) e preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece şi de influenţa sovietică în Occident (la Humanitas au mai apărut KGB‑ul în Franţa şi KGB‑ul la putere: Sistemul Putin). Trilogia O istorie mondială a comunismului este cea mai amplă întreprindere de acest gen (peste 3.300 de pagini) şi explică sistemul comunist din perspectiva celor trei mari actori ai săi: călăii (vol. I), victimele (vol. al II‑lea) şi complicii (vol. al III‑lea). Toate cele trei volume se află în curs de publicare la Editura Humanitas, urmând să apară în toamna 2018, 2019, respectiv 2020.

¨Dragă domnule şi prietene. Scrisori către Arsène Henry, ministru al Franţei la Bucureşti¨ (1897–1904), de la Sabina Cantacuzino, Clara Haskil, Maria Pillat, Anna Kretzulescu Lahovary, Maria Cantacuzino şi Olga Cantacuzino‑Miclescu, o ediţie îngrijită, traducere, studiu introductiv şi note de Florin Ţurcanu în Colecţia Memorii/Jurnale.

Scrisorile redate în volum aparţin intervalului 1902–1940 şi constituie o încântătoare mărturie asupra uzanţelor epistolare ale epocii. Literatura, arta, familia sau referirile la evenimentele politice interne şi internaţionale se numără printre subiectele predilecte ale celor şase autoare, a căror scriitură este marcată de amprenta educaţiei şi a politeţii. Sfârşitul Primului Război Mondial, care aduce capitularea Germaniei şi făurirea României Mari, este sugestiv surprins de Sabina Cantacuzino.

Denis de Rougemont - ¨Jurnalul unei epoci (1926–1946). Vol. III: Jurnal din două lumi¨ (1939–1946). Traducere din limba franceză de Emanoil Marcu şi Vlad Russo în Colecţia Memorii/Jurnale.

Denis de Rougemont, filozof, editor, jurnalist şi profesor, unul dintre nonconformiştii anilor 1930, a întemeiat curentul personalist în gândirea europeană şi a fost unul dintre fondatorii revistelor Esprit, L’Ordre Nouveau şi Hic et Nunc. În 1940, alături de profesorul Theophil Spoerri şi un grup de studenţi de la Universitatea din Zürich, creează Gotthard League, cu scopul de a apăra independenţa Elveţiei şi valorile creştine. După publicarea unui articol împotriva guvernului german, se refugiază la New York, unde lucrează pentru postul de radio Vocea Americii şi predă la École Libre des Hautes Études. În acest timp scrie Partea Diavolului şi Jurnal din două lumi (tr. rom. Humanitas, 2006, 2018) şi întreprinde o călătorie în Argentina. Unul dintre teoreticienii Uniunii Europene, Rougemont este fondator al Centrului European de Cultură de la Geneva şi al Institutului de Studii Europene. Traducerea primelor două volume ale jurnalului său din anii 1926–1946 a apărut la Humanitas în anul 2018.

Bertrand Russell - ¨Autobiografia lui Bertrand Russell¨, traducere din engleză şi note de Anca Bărbulescu în Colecţia Memorii/Jurnale/Biografii.

Bertrand Russell (1872–1970): filozof, logician, matematician, scriitor laureat al Premiului Nobel, înnoitor în domeniul educaţiei, promotor al libertăţii sexuale, pacifist şi susţinător al drepturilor omului, membru al marii aristocraţii britanice, căsătorit de patru ori… Dar mai ales, cum spune el însuşi, un om stăpânit de trei pasiuni: ¨dorinţa de iubire, căutarea cunoaşterii şi mila de neîndurat faţă de suferinţa omenirii¨. Toate aceste repere ale vieţii lui Russell sunt prezente în ampla sa autobiografie, scrisă cu totală sinceritate şi simplitate, încântătoare şi plină de umor. Cititorii care s‑au delectat cu În căutarea fericirii vor găsi în Autobiografie încă mai multe idei originale, sfaturi şi modele de viaţă.

Gabriel Liiceanu- ¨Îndreptarul bunului muritor¨ în Colecţia Filozofie/Eseu

Paginile cărţii lui Gabriel Liiceanu pot fi încadrate într‑o epică a ideilor. Volumul e alcătuit din douăsprezece ¨poveşti¨ care ar putea face parte din recuzita fundamentală a oricăruia dintre noi dispus să încerce să străvadă cât de cât sensul marii poveşti pe care o trăieşte din clipa în care intră în lume. La acest a înţelege viaţa şi capcanele ei trimite până la urmă întregul volum.

Neven Sesardić - ¨Când raţiunea pleacă în vacanţă. Filozofii în politică¨. Traducere din engleză de S.G. Drăgan în Colecţia Filozofie/Eseu.

După o carieră frământată ca asistent de filozofie la Zagreb, unde a intrat în conflict cu exponenţii marxismului oficial, Neven Sesardić a colindat câteva universităţi occidentale, ca bursier mai întâi, apoi ca profesor şi profesor asociat. Spirit perspicace şi combativ, el a constatat că şi aici, în cetăţile occidentale ale raţiunii, filozofii pot fi orbiţi de patimi politice. Şi, la fel ca în tinereţe, Sesardić a ales să nu tacă, trecând în revistă cele mai răsunătoare cazuri de alunecare spre extrema stângă din rândul universitarilor americani de ieri şi de azi. Între numele de prim rang reţinute în analiza filozofului croat se numără Bertrand Russell, Rudolf Carnap, Albert Einstein, Kurt Gödel, Ludwig Wittgenstein, Imre Lakatos, Hillary Putnam sau Robert Nozick.

Oferta editurii în perioada septembrie-octombrie va include şi volumele:

Constantin Noica- ¨Două introduceri şi o trecere spre idealism¨ cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticii judecării în Colecţia Filozofie/Eseu.

Studiul despre Kant din 1943 al lui Noica este reeditat acum pentru prima oară, şi astfel seria de autor publicată la Humanitas devine completă. Noica nu se mărgineşte la interpretarea primei introduceri – căreia îi dă şi o traducere – la Critica judecării, ci face analiza întregului sistem critic kantian, ale cărui trepte sunt Critica raţiunii pure, Critica raţiunii practice şi Critica judecării. Cititorul care vrea să-l înţeleagă pe Kant are în această carte cea mai bună introducere în filozofia sa, scrisă cu simplitatea şi farmecul caracteristice lui Noica.

Hannah Arendt - ¨Viaţa spiritului. vol.1: Gândirea¨. Traducere din engleză de S.G. Drăgan în Colecţia Filozofie/Eseu.

În 1973, Hannah Arendt, unul dintre cei mai străluciţi şi mai originali gânditori politici ai secolului XX a devenit prima femeie care a conferenţiat la prestigioasele Gifford Lectures, o serie anuală de conferinţe iniţiată în 1888, care urmărea ¨să promoveze şi să răspândească studiul teologiei naturale în sensul cel mai larg al termenului¨, îmbinând ştiinţa, filozofia şi spiritualitatea. Pregătindu‑le pentru publicare, Hannah Arendt şi‑a extins ulterior prelegerile, însă nu a apucat să ducă lucrul la bun sfârşit – cartea despre ¨Viaţa spiritului¨ ar fi urmat să conţină trei volume: Gândirea, Voirea, Judecarea, dar până la moartea sa bruscă în 1975 a reuşit să le
finalizeze doar pe primele două, publicate postum, în 1978, sub titlul The Life of the Mind. The Groundbreaking Investigation on How We Think.

Ioana Pârvulescu- "Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor¨, volum publicat în serie de autor.

¨Literatura este locul în care intimitatea se dezvăluie şi se dăruieşte celor din jur. Asemenea Tatălui din versetul biblic, cititorul vede în ascuns. În această carte, cortina se ridică de pe cuvintele spuse în mare taină: scriitorii se roagă (în pagini de jurnal) şi personajele lor se roagă (în ficţiune, în proză, în poezie). Adunate laolaltă, cuvintele cele mai sincere şi mai puternice li se transformă într‑un teribil spectacol al omenescului, în momente pline de dramatism.¨, scrie Ioana Pârvulescu.

Andreea Răsuceanu - ¨O formă de viaţă necunoscută¨, în Seria Scriitori români contemporani.

¨Prozatoare a prezentului, în aceeaşi măsură ca şi evocatoare a trecutului, Andreea Răsuceanu ştie să dea viaţă personajelor şi lasă să se vadă, sub naraţiunea plină de culoare, desenul subtil al destinelor, meditaţia profundă despre generaţii, viaţă şi moarte. O carte frumoasă, în care plăcerea de a trăi e permanent însoţită de o subtilă melancolie.¨, scrie Gabriela Adameşteanu.

Radu Vancu - ¨Transparenţa¨, în Seria Scriitori români contemporani.

În Sibiul de la finalul anilor ‘90, un student la Litere, îndrăgostit de poezie şi terifiat de strania proprietate a corpului său de a deveni transparent de la orice exces de spaimă sau de plăcere, se îndrăgosteşte de Mega, colega lui de an. Care, cu toate că se dovedeşte a fi fiica unui general de Securitate şi patron de joc piramidal, e la rândul ei dependentă de literatură. Obsedată de transparenţă şi de lumină, iubirea lor se mişcă prin medii infestate iremediabil cu morbii violenţei şi ai destrucţiei: literatura, alcoolul, masoneria bizară a unui local (¨subpământa¨) numit Graalaj, reţeaua securist-ezoterică a tatălui fetei, Sibiul însuşi.

Richard Dawkins - ¨Candelă de-o clipă-n întuneric. Viaţa mea în lumea ştiinţei¨, traducere din engleză de Elena Drăguşin ‑Richard, în Colecţia Ştiinţă.

Richard Dawkins, considerat unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă ai timpului nostru, a adus contribuţii importante în biologia evoluţionistă şi a stimulat interesul cititorilor săi pentru ştiinţă. Candelă de‑o clipă‑n întuneric este continuarea firească şi mult aşteptată a bestsellerului memorialistic O curiozitate fără margini – anii copilăriei şi ai formării. De data aceasta, Richard Dawkins îşi reaminteşte plin de bună dispoziţie şi de spirit critic deceniile dedicate ştiinţei şi descoperirii. Un punct culminant din biografia sa şi motivul pentru care a ajuns să fie cunoscut de un public mai larg îl constituie apariţia cărţii Dumnezeu: o amăgire, al cărei mesaj nu a fost trecut cu vederea de lumea creştină.

Lewis Dartnell - ¨Cunoaşterea cum poate fi reclădită civilizaţia după un cataclism¨. Traducere din engleză de Iulia Arsintescu în Colecţia Ştiinţă.

Lewis Dartnell, autor, prezentator, profesor de comunicare a ştiinţei la Universitatea Westminster şi expert în astrobiologie, a ajuns să fie cunoscut de publicul larg odată cu apariţiile sale televizate şi cu diferite contribuţii pe teme ştiinţifice la The Times, The Guardian şi The New York Times.Volumul Cunoaşterea: Cum poate fi reclădită civilizaţia după un cataclism, ce constituie un adevărat ghid de supravieţuire în cazul unei catastrofe globale, se adresează oricui este interesat de extraordinara forţă a ştiinţei şi tehnologiei în contextual generării unei noi civilizaţii postapocaliptice.

Pentru cei mai mici cititori Humanitas Junior pregăteşte minunate cărţi de poveşti numai bune pentru a fi citite seara la culcare şi fascinate cărţi de ştiinţă:

Clotilde Perrin

POVEŞTI ZĂPĂCITE CU LUCA ŞI RALUCA

Traducere de R. Popescu

225 de poveşti într-o carte unică, numai bună să le însufleţească imaginaţia şi creativitatea celor mici.

Terry Fan, Eric Fan

ÎNTRE CER ŞI MARE

Traducere de Iustina Croitoru

O călătorie ca un vis în inima plină de iubire a unui copil. Finn locuieşte lângă mare şi marea locuieşte lângă el. De fiecare dată când se uită pe geam, îşi aminteşte poveştile pe care i le spunea bunicul lui despre locul acele îndepărtat unde cerul întâlneşte marea, unde balene şi meduze plutesc pe valurile înspumate şi peşti aurii cunosc drumul către lună. În amintirea bunicului, Finn construieşte o corabie şi porneşte spre acest loc neasemuit. Ajuns acolo, băiatul va descoperi însă ceva ce nu căutase niciodată.

Richard Platt, James Brown

CARTEA MARILOR DESCOPERIRI

Traducere de Lidia Dumitru

Cine a inventat becul? Dar sateliţii? Sau internetul? Sunt computerele la fel de inteligente ca oamenii? Unde am fi astăzi dacă înaintaşii noştri n-ar fi descoperit cum se poate măsura timpul ori dacă n-ar fi inventatmotorul cu ardere internă.

Datorită inteligenţei, creativităţii şi tenacităţii omeneşti sunt eradicate boli grave, se descoperă noi regiuni din galaxie... iar telefoanele devin pe zi ce trece mai performante. Explorează cele mai mari invenţii şi descoperiri ale lumii în paginile minunat ilustrate ale acestui atlas şi află cum þi-au schimbat şi continuă să îţi schimbe viaţa!

Page Tsou Brown

DE LA PĂMÂNT LA STELE

¨De la pământ la stele¨ de (vârstă recomandată: 9+) este un compediu care cuprinde Universul de la cel mai mic grăunte până la marginile lumii cunoscute.

Tot în această toamnă, Humanitas Junior readuce în atenţia cititorilor mici şi mari deopotrivă două dintre cărţile clasice ale literaturii pentru copii. Este vorba despre ¨Basme¨ de Wilhelm Hauff (vârstă recomandată: 7+), cu binecunoscutul ¨Muc cel mic¨ şi multe alte poveşti la fel de încântătoare, captivante şi pline de tâlc din lumea orientală, precum şi despre ¨Pana lui Finist Şoimanul. Basme fantastice ruseşti¨ (vârstă recomandată: 7+), o extraordinară călătorie pe tărâmul legendelor ruseşti.

În această toamnă la Editura Humanitas Fiction: noi opere de scriitori deţinători ai Premiului Nobel pentru Literatură (Yasunari Kawabata, J.M. Coetzee), romane semnate de autori consacraţi din secolele XX-XXI şi de vocile proeminente ale prozei actuale internaţionale.

Iată o selecţie a celor mai importante titluri ce vor apărea în lunile septembrie şi octombrie 2018.

În colecţia Raftul Denisei, colecţie coordonată de Denisa Comănescu vor fi lansate:

Arundhati Roy, Dumnezeul lucrurilor mărunte. Traducere din engleză şi note de Luana Stoica

Arundhati Roy este prima scriitoare indiană care a câştigat Booker Prize. Premiul i-a fost acordat pentru romanul de debut, Dumnezeul lucrurilor mărunte, care, prin amestecul de exotism, misticism şi istorie indiană, prin erotismul intens inserat în peisajul unei societăţi fracturate în caste şi condiţionate de prejudecăţi religioase, prin intensitatea poetică a limbajului şi inventivitatea explozivă a stilului, s-a bucurat imediat de succes. Sudul Indiei, 1969. Înarmaţi cu inocenţa invincibilă a copiilor, gemenii Rahel şi Estha îşi trăiesc vârsta nevinovată la adăpostul unei familii pestriţe: frumoasa, dar singuratica lor mamă, care îl iubeşte noaptea pe bărbatul pe care copiii ei îl adoră ziua; bunica lor oarbă, care cânta la vioară; unchiul lor drag, chefliu, marxist radical, afemeiat; o mătuşă antipatică, pe care o dezamăgire în dragoste a făcut-o să savureze toate nefericirile celor din jurul ei... Dar, când verişoara lor din Anglia împreună cu mama ei vin în vizită de Crăciun, gemenii află că lucrurile se pot schimba într-o clipă.

¨Dumnezeul lucrurilor mărunte explorează soarta tragică a unei familii ce încalcă «legile care stabileau cine trebuie iubit şi cum». […] De la prima propoziţie, e limpede că am fost prinşi în mrejele unei voci noi… o voce de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea.¨, notează Observer.

Christoph Ransmayr, Cox sau Mersul timpului. Traducere din germană şi note de Daniela Ştefănescu.

Pe fundalul Chinei secolului al XVIII-lea, cu tablouri ce zugrăvesc fastul imperial, rafinamentul sadic al execuţiilor ori strălucirea metalică a râurilor otrăvite cu mercur, Christoph Ransmayr ne oferă un roman magistral, stratificat tematic: de la stranietatea unei lumi exotice dominate de frică şi experienţele extreme de durere şi clarificare interioară, până la o reflecţie filozofică asupra timpului şi o parabolă despre marea putere de transformare şi de vindecare a artei. Faimosul ceasornicar şi constructor de automate Alister Cox este invitat de Qianlong, marele Împărat al Chinei, la Curtea sa, spre a inventa mecanisme care să poată măsura timpul interior ̶ al fericirii, al iubirii, dar şi al bolii, decrepitudinii şi morţii. În Oraşul Interzis, dispunând de resurse nelimitate şi având libertatea să folosească oricâte nestemate şi metale există în trezorerii şi în mine, Cox şi asistenţii lui creează automatele cele mai uimitoare. Numai că Împăratul se dovedeşte a impărtăşi, pentru o clipă, visul maestrului, şi-i cere acestuia, spre groaza supuşilor săi, să construiască un ceas care măsoară însăşi eternitatea.

¨Ransmayr nu trebuie să pună limite bucuriei debordante de a descrie: în acest cadru exotic, nici un superlativ nu trebuie să se justifice. . [...] Cititorul îşi revine cu greu din uimire. Lui Ransmayr îi stă la dispoziţie dintotdeauna, încă de la primele lui romane de succes, un limbaj impresionant. Ransmayr este un virtuoz. El este filozoful timpului.¨, remarcă publicaţie Die Welt.

Anna Hope, Sala de bal. Traducere din engleză de Irina Bojin

¨Replica britanică la Zbor deasupra unui cuib de cuci. Răvăşitoare şi fascinantă.¨ (The Times). Plasată în vara caniculară a anului 1911, la sfârşitul epocii edwardiene, Sala de bal descrie o poveste de iubire născută pe un tărâm potrivnic, bântuit de obsesii periculoase, de drame, unde o mână de persoane are puterea de a decide cine poartă stigmatul nebuniei şi cine îndeplineşte criteriile normalităţii.
Sala de bal este povestea Ellei Fay, o tânără lipsită de protecţia şi afecţiunea familiei, care lucrează în condiţii extrem de aspre într-o filatură din Yorkshire şi care, în urma unui incident la locul de muncă, e internată în azilul Sharston. Aici îl întâlneşte pe irlandezul John Mulligan, înregistrat cu diagnosticul de ¨depresiv melancolic¨, după decesul fiicei lui, şi aflat sub îngrijirea doctorului Charles Fuller. Prizonierul propriilor temeri, îndoieli şi obsesii, doctorul este adeptul înfocat al eugeneticii, o pseudo-ştiinţă care, de-a lungul vremii, a făcut prozeliţi atât în rândul progresiştilor, cât şi al conservatorilor. Aşa se explică faptul că îl idolatrizează pe Winston Churchill, care a fost unul dintre susţinătorii sterilizării forţate a persoanelor considerate ¨anormale¨. Având convingerea că face un bine umanităţii, Charles decide să îşi înceapă experimentul pe Mulligan, dar încercarea eşuează. Spre deosebire de John, care a avut parte de experienţa unui cămin stabil, Ella n-a cunoscut niciodată dragostea sau prietenia. Întâlnirea şi apropierea dintre cei doi le va schimba viaţa. Volumul a primit în 2018: Le Grand prix des lectrices de Elle France/ Marele premiul al cititoarelor Elle - Franţa.

Yasunari Kawabata, Povestiri de ţinut în palmă. Traducere din japoneză, note şi glosar de Flavius Florea

Publicate între 1916 şi 1964, pentru ediţia în limba română a volumului ¨Povestiri de ţinut în palm㨠au fost alese 103 proze din cele 122 din selecţia consideratǎ actualmente standard. Multe dintre ele sunt traduse pentru prima datǎ într-o limbǎ europeanǎ. Povestirile acoperă un registru larg, fiind atât realiste, cât şi alegorice ori fantastice, şi ele reflectă in nuce toate temele majore ale lui Yasunari Kawabata: dragostea, singurătatea, relaţia omului cu natura, moartea, calamităţile şi conflagraţia mondială. Povestirile lui Kawabata, primul sciitor japonez căruia i s-a decernat, în 1968, Premiul Nobel pentru literatură, oferă o viziune subtilă, sublimată asupra vieţii şi ele sugerează fără excepţie mai mult decât afirmă. Două dintre acestea, ¨Anna japoneza¨ şi ¨Mulţumesc¨ au fost ecranizate şi prezentate într-un film-omnibus la Festivalul Internaţional de Film de la Tōkyō în 2010.

Seria de autor Milan Kundera vine cu un nou concept grafic.

Milan Kundera, Insuportabila uşurătate a fiinţei. Traducere din cehă de Mugur Grosu

¨Dacă eterna revenire este povara cea mai grea, atunci, vieţile noastre, proiectate pe acest fundal, pot apărea în toată splendoarea uşurătăţii lor. Dar este, într-adevăr, greutatea cumplită şi uşurătatea frumoasă? Povara cea mai grea ne striveşte, ne face să ne încovoiem sub ea, ne lipeşte de pământ. Dar, în poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreşte să fie împovărată de greutatea trupului bărbătesc. Aşadar, cea mai grea povară este, în acelaşi timp, imaginea celei mai intense împliniri vitale. Cu cât mai grea e povara, cu atât mai apropiată de pământ e viaţa noastră, şi cu atât e mai reală şi mai adevărată. În schimb, absenţa totală a poverii face ca fiinţa umană să devină mai uşoară ca aerul, să zboare spre înălţimi, să se îndepărteze de pământ, de fiinţa terestră, să fie doar pe jumătate reală, iar mişcările sale să fie deopotrivă libere şi nesemnificative.

Milan Kundera, Cartea râsului şi a uitării. Traducere din cehă de Mariana Vorona, revăzută de Mugur Grosu.

¨Această carte este în totalitatea ei un roman în formă de variaţiuni. În succesiunea lor, fiecare capitol constituie o etapă diferită a unei călătorii ce duce în interiorul unei teme, în interiorul unei idei, în interiorul unei situaţii unice, a cărei înţelegere se pierde pentru mine în nemărginire. E un roman despre Tamina şi, din clipa în care Tamina părăseşte scena, devine un roman pentru Tamina.Ea este personajul principal şi principalul ascultător, toate celelalte întâmplări fiind o variaţiune a propriei sale poveşti, ce se unesc în viaţa ei ca într-o oglindă. E un roman despre râs şi despre uitare, despre uitare şi despre Praga, despre Praga şi despre îngeri.¨, explica Milan Kundera.

Milan Kundera, Lentoarea. Traducere din cehă de Emanoil Marcu

"Lentoarea" este primul roman scris de Milan Kundera direct în franceză. Subiectul lui este de altfel ¨franţuzesc¨. Cu toate acestea, critica pariziană i-a rezervat o primire mai curând rece. Poate fiindcă graţia şi virtuozitatea cu care reconstituie, amestecând planurile temporale, un vodevil din secolul al XVIII-lea francez sunt contracarate de sarcasme la adresa intelighenţiei pariziene contemporane. Lentoarea este mărturia unui spectator consternat, dar nu lipsit de reacţie în faţa narcisismului găunos şi ridicol al ¨balerinilor¨ (concept inventat de Kundera şi susceptibil de a face şcoală) de pe scena occidentală a zilelor noastre. Folosindu-se de arma sa dintotdeauna, ironia muşcătoare, Kundera demistifică excesele noilor ideologii la modă în Vest, dar şi, pentru echilibru, notele false şi exploatarea demagogică a meritelor disidenţei din Est, intrate deja în istorie. Alergic la orice soi de angajament politic, el nu putea fi mai tandru nici cu varianta pariziană a corectitudinii politice. Cartea sa pare un comentariu la adagiul lui Cioran: ¨Orice ideologie este o cruciadă împotriva umorului¨.

Milan Kundera, Intimitate. Traducere din cehă de Emanoil Marcu. ¨Să confunde aparenţa fizică a iubitei cu cea a unei străine: a mai trăit senzaţia asta, o, de câte ori! De fiecare dată cu aceeaşi uimire: diferenţa dintre ea şi celelalte să fie deci atât de infimă? Cum e posibil să nu recunoască silueta celei mai iubite fiinţe, a celei pe care o consideră unică?¨, se întreba Milan Kundera.

În octombrie vor apărea:

Paulo Coelho, Hippie. Traducere din portugheză de Simina Popa, Seria de autor Paulo CoelhoD, din 1 octombrie în librării.

În noul său roman autobiografic, Paulo Coelho reînvie visul de iubire şi pace universală al generaţiei hippie de la începutul anilor 1970. Paulo, un brazilian de 23 de ani care îşi doreşte să devină scriitor, străbate lumea în căutarea libertăţii şi a sensului profund al existenţei. La Amsterdam o întâlneşte pe Karla, o tânără olandeză care îşi aşteaptă însoşitorul predestinat pentru a ajunge în Nepal. Drumurile lor se încru-cişează în Piaţa Dam, unde hotărăsc să plece împreună cu legendarul Magic Bus, urmând o bine-cunoscută rută hippie. Călătoria lor prin Europa marchează începutul unei poveşti de dragoste şi al căutării de sine. La Istanbul, Paulo trece printr-o serie de experienţe iniţiatice care îi dau posibilitatea să descopere valori şi principii ce-l vor ghida întreaga viaţă. ¨Hippie¨, romanul în care Paulo Coelho întreţese aventura, filozofia şi întâmplări semnificative din propria tinereţe, este o carte importantă şi relevantă pentru vremurile în care trăim. Cea de-a douăzecea carte scrisă de Paulo Coelho, Hippie este un roman despre găsirea propriului drum, despre căutarea spirituală şi curajul de a lua decizii, despre solidaritate şi toleranţă şi mai ales despre importanţa călătoriilor în construirea identităţii.

Noi apariţii în colecţia Raftul Denisei, colecţie coordonată de Denisa Comănescu :

Yoko Ogawa, Suspine tandre. Traducere din japoneză şi note de Magdalena Ciubăncan

Yoko Ogawa este considerată una cele mai importante voci ale prozei nipone actuale. După marele succes al romanului Profesorul şi menajera, apărut la Humanitas Fiction în 2015, continuăm publicarea operei sale cu romanul Suspine tandre, care conţine toate elementele revelatoare ale personalităţii literare a lui Yoko Ogawa. Natura ca matrice spirituală, dar şi ca spaţiu al dramelor omeneşti, intensitatea nopţilor, singurătatea indicibilă a fiinţelor şi relaţiile lor fugare, fragmentate îi dau acestei poveşti o rezonanţă stranie: cea care are ca sursă profundă inconştientul. Publicat în 1996, romanul Suspine tandre împrumută titlul unei piese pentru clavecin de Jean Philippe Rameau. Părăsindu-şi soţul violent, Ruriko, o artistă de caligrafie occidentală, se refugiază la munte, într-o cabană ce aparţinuse părinţilor ei. Aici îi întâlneşte pe un fabricant de clavecine, fost pianist de renume internaţional, Nitta, şi pe tânăra lui asistenta Kaoru, iar între cei trei se naşte o relaţie bizară, acompaniată mereu de sunetul clavecinului. O poveste plină de delicateţe, presărată pe alocuri cu accente violente, dar şi cu note de umor fin, în care muzica şi natura acoperă totul cu un văl protector, dezvăluind în acelaşi timp esenţa personajelor. O lume a spiritului şi una a trupului se încleştează şi se armonizează în acelaşi timp, neputându-se elibera una de cealaltă.


Romain Gary, Promisiunea zorilor. Traducere din franceză şi note de Daniel Nicolescu

Roman autobiografic devenit celebru, scris de Romain Gary (pe numele său adevărat Romain Kacew) în 1960, a cărui figură dominantă este mama autorului. Una dintre cele mai frumoase cărţi despre dragostea maternă şi relaţia mamă – fiu, cu toate ambiguităţile şi consecinţele care decurg de aici. Romanul a fost adaptat pentru marele ecran prima dată de Jules Dassin în 1970 cu Melina Merkouri în rolul principal. Cea mai recentă ecranizare, realizată de Eric Barbier în 2017, îi are ca protagonişti pe Charlotte Gainsbourg şi Pierre Niney. Pentru maiestoasa interpretare a mamei lui Romain Gary, Charlotte Gainbourg a fost nominalizată pentru cel mai bun rol principal feminin la Premiile César. Cele trei părţi retrasează copilăria lui Gary la Vilnius, exilul la Nisa şi anii războiului. Ambiţia nemăsurată a mamei pentru destinul excepţional al fiului ei şi iubirea ei exclusivă se dovedesc constructive pentru micul Romain, care ajunge să aibă o carieră diplomatică, militară şi literară pline de succes. Gary e singurul scriitor francez care a primit Prix Goncourt de două ori (sub propriul nume şi sub pseudonimul Emile Ajar). Adult, încearcă sentimente contrastante faţă de mamă, el oscilează între recunoştinţă şi jenă, nesiguranţă. Romanul redă magistral căutarea identităţii care l-a marcat pe scriitor, (mai ales din cauză faptului obsedant că nu şi-a cunoscut tatăl) şi melancolia singurătăţii care l-a urmărit mereu, dincolo de relaţiile cu femeile, şi care, probabil, l-a împins la sinucidere.

Publicarea romanului "Promisiunea zorilor" coincide cu o altă apariţie editorială importantă din colecţia ¨Raftul Denisei¨: "Un anume domn Piekielny" de F.-H. Désérable, Le Choix Goncourt de la Roumanie 2017, roman în care tânărul scriitor francez se raportează permanent la cartea lui Romain Gary. În acelaşi timp va avea loc la Bucureşti şi premierea filmului "La promesse de l’aube" (2017). Ecranizarea din 2017 a romanului lui Romain Gary va rula în săptămâna 29 octombrie – 4 noiembrie la Cinema Elvire Popesco, prin amabilitatea Institutului Francez din Paris şi a Institutului Francez din Romania, cu ocazia lansării celor două romane menţionate.

François-Henri Désérable, Un anume domn Piekielny . Traducere din franceză şi note de Adina Diniţoiu.

François- Henri Désérable vine în România, invitat de Institutul Francez din România şi de Editura Humanitas Fiction. Lansarea de carte în prezenţa autorului este programată miercuri, 31 octombrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

François-Henri Désérable (n. 1987, la Amiens) e un tânăr şi foarte talentat scriitor francez (fost jucător profesionist de hochei pe gheaţă) ajuns deja la a treia sa carte (publicată în colecţia ¨Blanche¨ la Gallimard în 2017). Roman prezent pe toate listele marilor premii literare franceze în 2017 (Goncourt, Renaudot, Femina, Médicis etc.), Un anume domn Piekielny a obţinut, în 2017, Premiul Goncourt – alegerea României, iar în Franţa a câştigat Marele Premiu de literatură al oraşului Saint-Étienne. François-Henri Désérable se reîntoarce, în romanul său, cu pasiune, pe urmele celebrului scriitor Romain Gary (Roman Kacew, pe numele său adevărat), al cărui roman autobiografic Promisiunea zorilor l-a marcat iremediabil, literar şi biografic. Fascinat de un personaj misterios care apare în cartea lui Gary, F.-H. Désérable porneşte în căutarea adevăratei identităţi a domnului Piekielny, vecin de imobil (după spusele lui Gary) cu micul Roman Kacew, pe vremea când locuia în oraşul natal, Vilnius (Lituania), înainte de a fugi, împreună cu mama lui, Mina, din calea naziştilor. Cine era oare acest domn Piekielny, mărunt şi modest, ce semăna cu un ¨şoarec trist¨? Gary povesteşte că a fost singurul vecin care a crezut în spusele Minei Kacew, mamă ambiţioasă şi autoritară, care vedea în fiul ei Roman un nou Victor Hugo şi îi prevestea o carieră de mare scriitor şi diplomat. Şi că l-a rugat să pomenească de existenţa lui atunci când va deveni celebru, în faţa mai-marilor acestei lumi – ceea ce Gary ne asigură că a şi făcut mai târziu, la ONU, în faţa Reginei Angliei sau a lui Charles de Gaulle. Roman poetic şi picaresc în egală măsură, ironic şi livresc, autobiografic pe alocuri, Un anume domn Piekielny este o pledoarie seducătoare pentru literatură, o mărturie ce atestă puterea extraordinară a ficţiunii de a crea personaje vii ce sar din pagină, abolind graniţa dintre ficţiune şi real. Destinul mărunt al lui Piekielny, care sfârşeşte într-o groapă comună unde au fost aruncaţi evrei ucişi de nazişti, devine şi un simbol pentru mulţimea acestor destine anonime cărora le-au pus capăt atrocităţile naziste. ¨Un anume domn Piekielny – scrie Bernard Pivot în cronica pe care i-o consacră romanului în Le Journal du Dimanche – e un roman în acelaşi timp foarte precis şi nonşalant, riguros şi fermecător. Îmi plac la nebunie cărţile în care plăcerea evidentă de a conduce o anchetă incertă se transformă, pentru cititor, într-o revigorantă incursiune în Istorie şi imaginar.¨


Nikos Kazantzakis, Grădina de piatră. Traducere din franceză de Alexandra Medrea

Nikos Kazantzakis, a scris, direct în limba franceză, în anul 1936, la Egina, după întoarcerea din prima sa călătorie în China şi Japonia, romanul Grădina de Piatră, cu câţiva ani înainte de romanul Alexis Zorba, scris tot la Egina, în limba greacă, în 1943. Acest prim roman depune mărturie asupra maturităţii sale literare şi dezvoltă deja temele care traversează întreaga sa operă, în special tema libertăţii. Având elemente de jurnal de călătorie, relatare istorică, autobiografie şi poem în proză, cartea e şi un exerciţiu spiritual referitor la dualitatea lucrurilor şi la reconcilierea forţelor vieţii aflate la poli opuşi: acţiunea şi contemplaţia, binele şi răul, întunericul şi lumina, trupul şi sufletul. Grădina de Piatră este singura carte în care autorul - narator este figura esenţială. Modul său de participare este lăuntric, el este un spectator care se identifică personajelor şi problemelor lor, care suferă, devenind un adevărat câmp de bătaie, lupta fiind semnul unei anumite libertăţi deja cucerite. Se remarcă pagini de o mare frumusete închinate iubirii pentru Siu-lan, o fiinţă magnetică, cu surâs imobil, misterios, catalizând vieţile, dar care, intransigentă, concepe datoria ca pe o voluptate fizică.


J.M. Coetzee, Scene de viaţă provincială.Copilărie.Tinereţe. Miezul verii. Traducere revizuită din engleză şi note de Irina Horea

Splendida trilogie a memoriilor ficţionalizate Copilărie, Tinereţe, Miezul verii de J.M. Coetzee reunite pentru prima dată într-un singur volum, cu titlul Scene de viaţă provincială, o ediţie revizuită de autor. Puţini scriitori s-au bucurat de atât de multe elogii, atât din partea criticii literare internaţionale cât şi a publicului, ca J.M. Coetzee. Cu toate acestea, laureatul Premiului Nobel pentru literatură a vorbit rar despre sine însuşi, până la apariţia volumul Copilărie din 1997(revizuit masiv de autor pentru această ediţie), o poveste magistrală, evocatoare despre începutul unui tânăr scriitor. Trilogia continuă cu Tinereţe, o proză feroce şi deopotrivă tandră, şi culminează cu Miezul verii, volum cu o scriitură inovatoare şi, în mod surprinzător, uneori comică.Scene de viaţă provincială ne oferă un portret sfâşietor, dar adesea ironic, al scriitorului care se luptă să-şi găsească propria cale printre relaţii amoroase, viaţa academică şi climatul politic profund viciat al Apartheidului din Cape Town.