Prima pagină Descopera in Romania

Calatorie catre o sarbatoare in preajma Castelului

Lucian Vasilescu 09.06.2006 | ● Vizualizări: 124
Calatorie catre o sarbatoare in preajma Castelului     Calatorie catre o sarbatoare in preajma Castelului + zoom
Galerie foto (18)

In numarul anterior am povestit despre Balcic. Acum am pornit spre Bran, acolo unde inima reginei Maria a Romaniei s-a odihnit, intr-o firida de piatra, de la 1940 pana la 1971. Pe drumul catre batranul castel am poposit la Sirnea, localitate unde oamenii se straduiesc sa recupereze obiceiuri stravechi. Am ajuns acolo la bordul unui Audi A4 ce parea descins direct din viitor.

Lucrurile se schimba. Uneori, prezentul izbuteste sa recupereze trecutul, alteori face ca viitorul sa nu mai fie ce-a fost odata.

Nu departe de Bran, la Sirnea, s-a desfasurat, la inceputul lunii iulie, sarbatoarea masurarii laptelui – obicei din vechime, renascut ca spectacol folcloric. In vremurile cand cresterea animalelor era principala ocupatie a locuitorilor din zona, se obisnuia ca, inainte de trimiterea la stana, sa fie masurata cantitatea de lapte pe care o dadea fiecare vaca. Astfel, toti proprietarii stiau din capul locului ce cantitate de branza li se va cuveni toamna, la spargerea stanii.

In cadrul aceleiasi sarbatori populare, se hotara unde va fi amplasata stana, cine-i va fi baci si care vor fi ajutoarele sale. Urma apoi o strasnica petrecere, cu muzica si jocuri, cu tuica si felurite preparate din lapte si cu deliciosul bulz. Din fericire, sarbatoarea de la Sirnea a izbutit sa redea atmosfera vremurilor vechi fara sa cada in kitsch-ul reconstituirilor festiviste. Totul a fost placut si s-a desfasurat natural, fara fortari.



A doua zi am pornit spre Bran, castelul al carui timp se va masura invers vreme de trei ani, pana cand mostenitorii printesei Ileana, care l-au revendicat si carora le-a fost retrocedat, vor fi liberi sa hotarasca asupra destinatiei sale viitoare.

Dupa Balcic, redat Bulgariei la anul 1940, Branul a fost resedinta preferata a printesei Ileana, fiica cea mica a regelui Ferdinand si a reginei Maria. In 1931, la Pelisor, printesa Ileana s-a casatorit cu Anton de Habsburg, alaturi de care, din 1947, a trait in exil, impreuna cu cei sase copii ai lor, in Elvetia, apoi in Statele Unite.

In 1961, dupa ce a trecut printr-un divort si s-a confruntat cu o seama de momente tragice, printesa Ileana a decis sa devina novice la manastirea ortodoxa din Bussy-en-Othe, Franta. In 1967, a fost unsa monahie la aceeasi manastire si a devenit Maica Alexandra. In 1968, a izbutit sa intemeieze, in Pennsylvania, prima manastire ortodoxa de maici din Statele Unite. In 1990, desi in varsta de 81 de ani, a revenit in Romania, dorind sa se implice in programele de ajutorare a copiilor orfani.

La scurta vreme, la 21 ianuarie 1991, Maica Alexandra si-a dat obstescul sfarsit, dupa o viata ale carei repere exemplare sunt inca prea putin cunoscute in tara din al carei pamant un bulgare ii sade alaturi, asa cum si-a dorit, in mormantul din Pennsylvania.
de Lucian Vasilescu

FACTS


Bran fact


Castelul Bran si micii comercianti care au sufocat spatiul din jurul sau isi castiga astazi existenta pedaland, mai ales, pe asocierea (discutabila) cu personajul Dracula.

Legenda acestuia se substituie realitatii, iar vampirul national de serviciu se substituie cu succes regalitatii. Pentru cei care chiar vor sa cunoasca povestea adevarata a castelului, cele cateva fotografii de epoca expuse in incaperi si in spatiile de trecere pot fi un inceput.

EXPERTS


Scurta incursiune in universul ritualurilor arhaice


Lumea satului romanesc a reprezentat inca din cele mai vechi timpuri un melanj unic, imbinand discursul si practicile crestine cu elemente mitologice si ritualuri arhaice. Calendarul popular il dubla pe cel bisericesc si era marcat de o serie de sarbatori specifice, pe care gospodarii le respectau cu strictete.

O astfel de sarbatoare, celebrata la inceputul anului agrar (sfarsitul lunii aprilie), avea loc in satele din Transilvania si Maramures si se numea Tanjaua (Plugarul sau Udatoriul). Comunitatea il cinstea astfel, in cadrul unei ample manifestari, pe gospodarul care iesise primul la arat. Evenimentul, care se incheia cu o petrecere, avea si un important rol social, caci sarbatoritul era investit cu autoritate obsteasca, putandu-i pedepsi pe cei care se abateau de la legile scrise sau nescrise ale comunitatii.

Catre sfarsitul anului agrar, era plasata o alta sarbatoare – Buzduganul (sau Cununa) –, care avea loc in satele din tara Oltului, dar si in anumite zone din Transilvania. Unul dintre gospodarii satului organiza o claca pentru secerat, in timpul careia seceratorii alcatuiau o impletitura din spice sub forma unei cruci triple, bogat impodobita. La sfarsitul seceratului, aceasta era purtata in fruntea alaiului care se indrepta spre sat. Purtatorii ei rosteau un cantec de cinstire a „buzduganului“, cantec in care erau invocati Iisus Hristos, Soarele si Vantul.

Desfasurate cu precadere in scopul asigurarii sanatatii oamenilor, belsugului recoltelor si fertilitatii animalelor, aceste evenimente cu caracter ritual si ceremonial indeplineau si o importanta functie sociala, contribuind la consolidarea si perpetuarea structurilor comunitare.

In miezul verii, pe 24 iunie, atunci cand graul „baga bob“, se desfasura, pe aceleasi coordonate ale invocarii fertilitatii ogoarelor, dansul ritual al Dragaicelor. Intalnit mai cu seama in sudul tarii, obiceiul reprezenta in esenta un transfer simbolic al fertilitatii in dublu sens: uman si vegetal. Alaiul dansa pe ogoare luptandu-se, in mod simbolic, cu secerile.

Desemnata ca Dragaica, fata cea mai frumoasa din alai era imbracata in mireasa si primea drept insotitoare inca 2-3 fete, dintre care una era imbracata in baiat, iar alta purta un steag inalt cu o cruce in varf, impodobit cu plante protectoare (pelin si usturoi).

Castelul Bran

La 1 decembrie 1920, brasovenii – prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell – au daruit castelul familiei regale romane, care l-a stapanit timp de douazeci si sapte de ani. La zece ani dupa instaurarea regimului comunist, in 1957, castelul a devenit muzeu, cu doua sectii: una de arta feudala (in interior) si alta de etnografie (in aer liber, in parcul castelului).

Dupa ce a intrat in stapânirea familiei regale, intre 1920-1930 castelul a suferit o serie de transformari arhitecturale, in dorinta de a se face din el o moderna resedinta de vara. Lucrarile au fost conduse de arhitectul ceh Karel Liman, care a lucrat si la castelele Peles si Pelisor. Au fost adaugate doua turnuri pentru scari, in timp ce meterezele si gurile de tragere au devenit ferestre, iar sobele si vetrele – camine moderne.

Pentru a putea fi locuit de familia regala, Castelul Bran a fost dotat cu toate utilitatile necesare unei adevarate resedinte regale. Apa era asigurata de fântâna sapata in curtea interioara a castelului, la o adancime de 57 de metri. Pentru iluminarea castelului, regina Maria a ordonat – in mai 1932 – construirea unei uzine electrice cu turbina, la care au fost racordate si comunele Bran, Simon si Moeciu, „comune sarace, pur romanesti si care intr-un viitor apropiat n-ar fi putut avea acest avantaj“, dupa cum se aprecia intr-o scrisoare de multumire adresata de locuitorii celor trei comune reginei Maria.

Turbina – fabricata de firma Voith – a fost pusa in functiune la 29 august 1932. A mai fost construita si o centrala hidroelectrica de 85 CP pe raul Turcu, in decembrie 1932, pentru iluminarea castelului si a imprejurimilor. Comunicarea cu exteriorul era facilitata de existenta in castel a trei posturi telefonice. Instalatia telefonica si centrala au fost modificate si inlocuite in 1941 si 1944, la cererea printesei Ileana.

Cum castelul avea – pe langa subsol si parter – patru etaje, a fost prevazut si cu un ascensor, la fel ca Pelesul. Liftul a fost amenajat pentru a facilita deplasarea reginei din parc in castel. Pentru o mai usoara comunicare cu Casa de ceai, a fost instalat un funicular, cu ajutorul caruia era transportata de la bucataria castelului mâncarea pe care regina o servea cu oaspetii sai. Casa era prevazuta cu instalatie de apa rece si calda, lumina electrica si canalizare, fiind special amenajata pentru minireceptii intr-un cadru natural.

Si la Bran, ca si in cazul altor palate si castele, fantezia reginei Maria in domeniul arhitecturii s-a manifestat din plin. Astfel, au fost construite o casa de vânatoare, o bisericuta din lemn, o casa de lemn (cu 7 camere) si… doua bordeie (unul pentru regina, altul pentru printesa Ileana).
Castelul Bran a fost – alaturi de palatul de la Balcic – resedinta cea mai draga reginei Maria, care, cu fantezia-i cunoscuta, a transformat solida si, aparent, neprimitoarea cetate intr-o moderna si confortabila locuinta de vara.
Tag-uri: Calatorie | sarbatoare | Castel | Bran

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI