Prima pagină Stiinta

Biofuel

Mihaela Stanescu | 10.25.2007 | ● Vizualizări: 424
Biofuel     biofuel, mediu, biodiesel + zoom
Galerie foto (1)

Abia ne obisnuiseram cu ideea benzinei facute din rapita, porumb si alte verzituri crescute in sol si iata ca vin vegetalele acvatice sa intre in cursa pentru desemnarea celei mai bune surse de combustibil "verde". Algele sunt noua promisiune in materie de biocombustibil.

Discutia trebuie sa inceapa de la sursa de materie prima. Alge-alge, dar ce alge? Nu se stie deocamdata pe ce specii vegetale ne vom bizui in viitor ca sursa de combustibil, asa ca marile companii din domeniu au in vedere mai multe optiuni. Viitorul va arata care dintre plantele experimentate se vor dovedi cele mai potrivite. Speciile de alge alese sunt cele capabile sa sintetizeze cantitati mari de lipide (substante grase). De ce? Pentru ca tocmai din aceste substante se poate obtine, printr-un proces chimic numit transesterificare, pre­tio­sul combustibil cu care ne vom alimenta maine masinile, motocicle­tele, scuterele, drujbele si ce mai functio­neaza azi cu motorina. O astfel de specie este Bothryococcus braunii, in mod special „predispusa la ingrasare“, care a fost deja culti­vata experimental intr-o zona desertica. In teorie, e destul de simplu. Algele verzi produc, in urma procesului de fotosinteza, substante lipidice – uleiuri vegetale, mai pe romaneste.

Aceste uleiuri pot fi folosite la obtinerea de combustibil biodiesel pentru alimentarea oricarui motor diesel. E deja un cliseu: la actualul nivel de consum, rezervele de petrol s-ar putea termina destul de curand; pe masura ce rezervele vor scadea, pretul va creste alarmant si, oricum, industria petroliera este una extrem de poluanta, contribuind din plin la incalzirea globala, cosma­rul nostru cronic. Una peste alta, dependenta de petrol ne otraveste viata, asa ca gasirea unor surse alter­native de energie a devenit impe­rioasa. Criza petrolului este aproape si trebuie sa ne pregatim, asta a devenit deja clar pentru toata lumea. Dar de ce ar fi mai bune algele decat plantele terestre? Pai, au cateva avantaje mari. In primul rand, necesitatile lor vitale sunt mai mici si mai usor de satisfacut. N-au nevoie decat de apa, de soare si de dioxid de carbon, iar acestea sunt mai usor de procurat si creeaza mai putine probleme decat ingrasamintele si pesticidele cu care se cresc in ziua de azi plantele terestre.

Nu e nevoie nici de lucrari agricole complicate si costisitoare (arat, prasit…), nici de suprafete foarte mari de teren arabil, care in unele zone este putin si trebuie folosit la maximum pentru cultivarea plantelor comestibile. Algele pot creste in bazine sau chiar in saci de plastic, iar aceste recipiente ar putea fi instalate si in locuri unde cultivarea unor plante terestre n-ar da rezultate. Spre deosebire de recolta terestra, cea acvatica depinde mult mai putin de toanele vremii, iar randamentul e mai mare: celulele algale, avand o suprafata sporita in raport cu volumul, absorb rapid nutrientii si, astfel, cresc si se inmultesc rapid. Dar cel mai insemnat avantaj al lor este faptul ca se hranesc cu dioxid de carbon. Absorbind din aer acest gaz, foarte primejdios in contextul actual, deoarece e principalul „vinovat“ pentru efectul de sera responsabil de incalzirea globala, algele pot contribui la reducerea concentratiei de CO2 in aer. In procesul fotosintezei, este eliberat in schimb oxigen – adica exact ceea ce ne trebuie. Ideea castigatoare ar fi cresterea algelor intr-un mediu foarte bogat in dioxid de carbon. Carevasazica, daca am amplasa instalatii de crestere a algelor in vecinatatea unor termocentrale, unde se produc cantitati uriase de CO2, algele ar avea nutrienti, iar noi oxigen. Toata lumea ar fi multumita. 
 


O solutie dintre cele mai interesante este preconizata de firma americana Solix Biofuels: cresterea algelor in apropierea unor fabrici de bere, unde dioxidul de carbon rezultat din fermentarea acestei bauturi ar fi pompat direct in sacii de plastic in care se inmultesc algele. Ajunsi in acest punct, cei care studiaza domeniul promitator al utilizarii algelor ca sursa alternativa de combustibil trebuie sa raspunda la o gramada de intrebari. Ce specii de alge produc cele mai mari cantitati de uleiuri? Care sunt cele mai bune metode de cultura? Cum extragem uleiul din alge? Cum prelucram uleiul pentru a obtine biodiesel? Si tot asa, nenumarate intrebari, care se ivesc pe masura ce unele dintre obstacole isi gasesc rezolvarea. Deocamdata, extragerea combustibililor din alge se afla in stadiul experimentelor de laborator. Cantitatile de biodiesel obtinute de catre diferitele colective de cercetatori sunt extrem de mici – cativa mililitri. Din ceea ce se stie pana acum, o singura companie – Aquaflow, din Noua Zeelanda – a reusit sa produca o cantitate indeajuns de mare de biodiesel din alge pentru a alimenta un motor de automobil. Dar perseveram. Cu siguranta, in conditiile gravei crize a petrolului, care deja ne ameninta, merita sa mergem mai departe.

Ilustratie: Matt Stubbington

FACTS


Greu mai e cu algele astea...
Algele cresc repede, e adevarat, dar nu in orice conditii. Pentru a obtine o cantitate sporita de uleiuri, ar trebui ca algele sa aiba la dispozitie cantitati de lumina si nutrienti mai mici – da, mai mici! – decat cele optime pentru metabolismul lor normal. In conditii de „infometare“, celulele algale produc intens substante grase, cu rol de rezerva energetica. Apoi, pentru a creste, algele au nevoie de lumina, dar nici prea multa nu trebuie sa fie; altfel, celulele algale, inmultindu-se prea rapid, consuma prea repede dioxidul de carbon care le e furnizat si blocheaza trecerea luminii necesare fotosintezei. Desigur, ar putea fi incredintata unui computer sarcina reglarii precise a cantitatilor de CO2 si de lumina oferite algelor. Numai ca astfel costurile ar creste foarte mult, iar daca biodieselul va fi mai scump decat motorina, n-am facut nimic. Exista apoi problema extragerii uleiului din alge. Celulele algale sunt fragile si n-ar suporta presarea la rece, o metoda clasica si eficienta de extragere a uleiurilor vegetale. Ramane alternativa extractiei cu solventi, cum ar fi metanolul sau hexanul, o metoda eficace si relativ ieftina. Dar substantele rezultate din proces ar putea afecta apele si solul, stricand tot ceea ce speram sa reparam in materie de poluare cu combustibili. Si mai sunt si alte probleme. Sunt gata guvernele sa ofere subventii pentru cercetarile ce vizeaza obtinerea de biodiesel? Fabricantii de masini sunt gata sa produca automobile care sa functioneze cu biodiesel?
 
Tag-uri: biofuel | mediu | biodiesel