Prima pagină Timp Liber

Cum poţi descoperi "altfel" frumuseţea Capitalei. FOTO+VIDEO

Redactia Descopera.ro | 07.28.2014 | ● Vizualizări: 69

O hartă, o fişă cu indicii şi întrebări, un aparat de fotografiat şi, mai ales, mult entuziasm. Acesta este tot „bagajul” de care are nevoie oricine participă la „Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane VIAJOA”. Se desfăşoară de două ori pe an, în Capitală, la iniţiativa unei tinere care şi-a dorit să-i facă pe oameni să ridice privirea şi să observe frumuseţea şi detaliile clădirilor pe lângă care alţii trec în grabă.

Lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, proiectul "Poveste urbană" îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, care se pierd însă cotidian. Gândul vă prezintă azi povestea Casei Macca, din Capitală, în care azi îşi are sediul Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan".
 

Citeşte mai multe poveşti din campania Poveste urbană

„Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane VIAJOA” este o cursă contracronometru în care poate intra oricine doreşte să descopere Bucureştiul într-un mod inedit. În cartierele care găzduiesc unele dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei, uneori case „îmbrăcate” în istorie, „vânătorii” trebuie să desluşească mistere şi ghicitori, să observe detalii, să fotografieze.

La final, cele mai isteţe echipe sunt premiate cu noi „provocări” – board games, vouchere pentru rafting, canyoning sau parcuri de aventură -, iar Ioana Pătrăşcoiu, tânăra care pune totul la cale, îşi primeşte propria-i recompensă: „Sunt bucuroasă că îi fac pe oameni să privească mai mult în jurul lor. Îmi place că, într-un fel, pot face ceva ce ţine de direcţia aceasta culturală”, a povestit ea pentru gândul.



„M-am întors în Bucureşti cu privirea aceasta de turist”

Ioana are 29 de ani, iar în prezent este freelancer. Ideea „Vânătorii urbane” i-a încolţit în minte după participarea „eşuată” la un eveniment similar şi o bursă de studii Erasmus, care a trimis-o pentru un semestru în Teramo. A înţeles atunci că poţi fi turist chiar şi în propriul oraş.

„În 2008 am fost în Italia, cu bursă Erasmus. Am petrecut foarte mult timp acolo plimbându-mă, încercând să descopăr cât mai multe despre oraş, să observ casele, clădirile, felul în care erau construite”, a explicat ea. „Şi m-am întors în Bucureşti cu privirea aceasta de turist, am început să mă uit la el altfel. Am început să mă uit la case, la arhitectura lor, la felul în care au fost construite, şi am vrut să îi fac şi pe alţii să observe lucrurile astea”, a mai spus Ioana.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane Viajoa

„S-a întâmplat apoi să vină în Bucureşti nişte prieteni din Cluj, iar aici tocmai avea loc o vânătoare organizată de o editură. Şi am mers acolo cu ei. A fost ca la maraton: o mare de oameni care mergeau din punctul A în punctul B. Iar în punctul B erau unii care ne tot grăbeau, apoi am mers la punctul C şi aşa mai departe. După ce primele 20 de echipe au ajuns la final, am fost anunţaţi că deja s-au dat premiile şi că putem, dacă vrem, să mergem la următorul punct sau să plecăm... Cumva ni s-a dat de înţeles că se cam terminase. Mie asta nu mi-a plăcut, fiindcă vream să merg până la capăt. Şi mi-am spus atunci că eu pot să fac ceva mult mai mişto de atât”, a povestit tânăra.

Inspiraţia a venit şi ea oarecum firesc. La vremea respectivă, în 2011, Ioana lucra într-o agenţie de marketing al cărui sediu era în Cartierul Armenesc din Capitală.

„În fiecare zi, când mergeam în pauza de prânz să-mi iau mâncare, mă plimbam pe străduţe. O luam de fiecare dată pe altă parte. Am văzut acolo nişte elemente, nişte case care mie mi-au plăcut. Am făcut nişte cercetări legate de istoria Bucureştiului, de stilurile arhitecturale... Şi aşa m-am gândit să fac evenimentul acesta, vânătoarea, o cursă contracronometru, în care oamenii să fie obligaţi să se uite în jurul lor, să se plimbe pe străzi, să privească mai mult timp şi cu mai multă atenţie casele, să privească activ, să spunem aşa”, a explicat ea.

„Gemenele Spătarului” din Cartierul Armenesc

A pregătit harta, întrebările şi indiciile şi a dat drumul înscrierilor. În octombrie 2011, 105 persoane s-au arătat interesate de „Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane” din Cartierul Armenesc.

„Spre exemplu, i-am pus atunci să caute gemenele Spătarului. Ei aveau pe hartă o stradă care se numea Spătarului, deci odată ajunşi pe această stradă trebuia să se uite în jur şi să vadă ce ar putea fi aceste gemene. Era vorba despre două uşi albastre, una lângă cealaltă”, a spus Ioana. „Dar am avut şi întrebări mai simple, în care le spuneam exact ce au de făcut: du-te pe strada X şi fotografiază nu ştiu ce balcon, să zicem. Le-am dat, pe lângă hartă şi fişa cu întrebări, un mic dicţionar cu termeni de arhitectură şi o fişă în care le explicam cum poţi să recunoşti stilul Art-Deco, spre exemplu”, a adăugat ea.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane Viajoa

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane Viajoa

După „vânătoare”, echipele au fost punctate în funcţie de numărul sarcinilor rezolvate, iar primele trei clasate, premiate. Chiar dacă lucrurile erau plănuite doar până în acest punct, cererile privind o ediţie viitoare au apărut imediat.

„Ideea era să fie one time event, numai că apoi s-a cerut şi o a doua ediţie, şi o a treia... Şi tot aşa! Am simţit că vânătoarea începe să aibă o viaţă a ei şi nu o mai pot controla în totalitate. Aşa am ajuns să fac acum două pe an şi creşte din ce în ce mai mare. E ca un copil care are propriile nevoi şi care are nevoie de atenţie şi de grijă”, mărturiseşte Ioana cu zâmbetul pe buze.

Cea mai recentă „Vânătoare de comori arhitecturale şi urbane” s-a desfăşurat în luna mai, în zona Lascăr Catargiu, şi a adunat 120 de persoane. Cea mai amplă a avut loc însă în 2013, când 200 de „vânători urbani” au luat la pas Cartierul Batiştei.

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane Viajoa

FOTO: Vânătoarea de comori arhitecturale şi urbane Viajoa

Următorul eveniment de acest gen este programat pentru luna octombrie. Înscrierile se vor face cu aproximativ trei săptămâni înainte, contra unei taxe de 70 de lei/echipă sau aproximativ 15 lei/persoană.

„Nu pot dezvălui încă locul în care se va desfăşura vânătoarea din toamnă. Dar fiecare vânătoare este altfel. Eu încerc în permanenţă să îmbunătăţesc mecanismul, să ţin cont de ce le-a plăcut oamenilor care au participat sau, dimpotrivă, ce nu le-a plăcut. Plus că trebuie să ne adaptăm fiecărui cartier”, a spus Ioana.

Pentru cei care nu pot ajunge însă în Bucureşti, dar cărora le surânde ideea unei „Vânători de comori arhitecturale şi urbane”, Ioana Pătrăşcoiu are un plan: anul viitor, evenimentul face un pas înainte şi se va desfăşura şi în Ploieşti.

În tot acest „demers” Ioana este sprijinită, încurajată, iar uneori criticată, de patru prietene, care, pe rând, i s-au alăturat în procesul de organizare sau, dimpotrivă, au trecut de cealaltă parte a baricadei şi au devenit „vânători”.

VIAJOA: „exploratorul urban”, „aventurierul zâmbăreţ”, „călătorul experienţial”, „mami călătoare” şi „munţomana înrăită”

Cele cinci tinere sunt însă împreună atunci când vine vorba de VIAJOA, un site pe care îşi împărtăşesc experienţele de călătorie. Fiecare şi-a însuşit un un rol fiindcă, deşi pasiunea pentru descoperirea locurilor noi este comună, stilul este diferit: Ioana Pătrăşcoiu este „exploratorul urban”, Gabriela Solomon - „aventurierul zâmbăreţ”, Paula Veselovschi – „călătorul experienţial”, Adriana Cocic – „mami călătoare”, iar Alexandra Roşu – „munţomana înrăită”.

„Suntem cinci prietene şi povestim despre călătorii într-un stil optimist, jucăuş, pozitiv. Ne-am propus încă de la început să fie aşa pozitiv, fiindcă este foarte uşor să vezi doar partea negativă a lucrurilor, să găseşti nod în papură la orice...”, a povestit Ioana pentru „Acolo scriem experienţele noastre, fie că sunt poveşti legate de oameni sau de anumite locuri, informaţii utile. Fiecare dintre noi are însă alt stil de călătorie”, a adăugat ea.

Aşa se face că, spre exemplu, Paula şi-a luat un an sabatic pentru a descoperi America de Sud. A plecat singură la drum, a văzut Argentina, Chile, Bolivia, Peru, Uruguay, ba chiar a ajuns şi pe Insula Paştelui.

Gabriela şi-a îndeplinit şi ea un vis mai vechi şi a ajuns în Brazilia, unde a şi locuit aproape jumătate de an: „Şi-a luat bilet doar dus şi s-a dus să stea acolo. S-a bucurat de carnaval, a ajuns cumva să şi defileze pe stadionul Sambódromo”, a explicat Ioana. „Şi-a dorit să-şi găsească ceva de lucru acolo pentru a putea să stea cât mai mult, fiindcă oricâte economii ai avea puse deoparte, tot se termină şi ele la un moment dat. Acolo a găsit  câţiva oameni care doreau să înveţe limba română şi a devenit profesoară de limba română”, a adăugat ea.

În ceea ce o priveşte, Ioana mărturiseşte că, în afară unei călătorii în Turcia, nu a ieşit încă din Europa. Promite însă că acest lucru se va schimba în această toamnă, când va vizita Marocul.

Cum poţi contribui la proiectul "Poveste urbană"

Povestea „Vânătorii de comori arhitecturale şi urbane VIAJOA”  face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, şi care îşi propune să scoată la lumină, cu ajutorul publicului, casele vechi, adevărate monumente istorice, pierdute în zgomotul cotidian.

„Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca în lunile iunie - august 2014 să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info. Acestea se vor regăsi şi pe pagina de Facebook "Poveste Urbană".

Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist. Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.

Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.