Prima pagină Timp Liber

Reviste

Daniel Nicolescu 03.17.2008 | ● Vizualizări: 17
Reviste     reviste, skateboard + zoom
Galerie foto (1)

In latina, „inodium“ (provenit din „in odio esse“), care a ajuns in franceza „ennui“ – „plictiseala“, insemna nici mai mult nici mai putin decat „sa fii pentru tine insuti un obiect de ura“. Altfel spus, a te plictisi insemna sa te comporti cu tine odios. Perpetuand aceasta conotatie neagra, cuvantul inseamna si azi, potrivit dictionarului, „o melancolie vaga, o impresie de gol, o tristete profunda, un dezgust moral, lipsa de interes, disparitie a placerii“.

Dulcea plictiseala

Ça m’intéresse nr. 324, februarie 2004
In medicina si psihoterapie, insa, conotatiile plictiselii incep sa se imbogateasca in sens pozitiv. A sti sa faci loc vidului a devenit o preocupare ce trebuie invatata de la cele mai fragede varste. Iata cum explica aceasta tendinta doctorul Joel Clerget: „Faptul de a avea plaje de plictiseala in copilarie si de-a lungul vietii adulte le permite oamenilor sa accepte momentele in care se afla fata in fata cu ei insisi.“ Iata un exemplu concret. Pierre este un om de afaceri foarte ocupat, care alearga de dimineata pana seara. Profilul sau psihologic: un hiperactiv, un impulsiv, care sufera de nervozitate permanenta si de o lipsa de rabdare cronica.

Dupa o consultatie la psiholog, primeste o „reteta“ consternanta: „20 de minute de plictiseala, de doua-trei ori pe zi“, momente in care Pierre trebuie sa stea inchis in camera, cu televizorul stins si fara nici o carte sau revista la indemana. Aceasta tortura ii transforma insa benefic viata: plictiseala devine nevoie de meditatie. Pe de alta parte, exista medici care sustin ca plictiseala, chiar intr-o forma care ne pare toxica, nu e atat de rea pe cat pare. Potrivit doctorului Patrick Lemoine, absenta plictiselii poate duce la maladii greu de indurat, cum ar hiperactivitatea cu deficit de atentie. Prin urmare, ar trebui sa ne invatam copiii sa se plictiseasca strasnic. Sa-i luam din fata televizoarelor si calculatoarelor si sa-i lasam sa prizeze o doza buna de sastiseala, plimbandu-se prin parc sau prin padure. Culmea e ca articolul despre care vorbim, scris admirabil de Valerie Buron, este unul dintre cele mai putin plictisitoare pe care le-am citit in ultima vreme.

Welcome a (skate)board!

Popular Science nr. 272, martie 2008
In acest numar, ni se pune la indemana viziunea cat se poate de realista a navelor de razboi ale anului 2020, dar si o versiune definitiva a micutului PicoP, proiectorul de la Microvision dispus sa aduca ecranul celularului nostru la o diagonala de 100 de inci (2,5 m) fara ca telefonul sa-si modifice dimensiunile. Interesante sunt si proiectele futuriste proprii ale revistei, depozitate in hambarul rubricii tips, tricks, hacks & do-it-yourself projects. In acest numar, pe post de Minitehnicus de serviciu este fotograful John Carnett, care va propune sa va construiti singuri un skateboard motorizat, pentru experiente offroad, desigur. Aveti nevoie de un motor de 500 de wati alimentat cu baterii, cauciucuri solide si amortizoare sanatoase, la care se adauga un sistem manual de control al acceleratiei si un dispozitiv de franare beton. A fost testat si merge!

O baie de istorie

BBC History, vol. 9, nr. 2, februarie 2008
Alaturi de personaje cu aer statuar si de evenimente cu reverberatie universala, iata in acest numar o focalizare calina asupra istoriei bailor. Cu 50 de ani in urma, 45 la suta din populatia Marii Britanii nu avea, in locuinta, sala de baie, iar spalatul confortabil, cu apa calda, sapunuri emoliente si prosoape prietenoase era un lux. Cada? Probabil ca a fost inventata in Neoliticul tarziu, dar a fost adusa la dimensiunile si formele cunoscute azi de-abia in secolul al XIX-lea. Instalatiile sanitare si tevile? Probabil ca, in forme rudimentare, au fost concepute cu circa 3.000 de ani i.Hr. Regandirea lor moderna a fost operata insa de-abia prin secolele XVI-XVIII, iar vanzarea lor pe scara larga dateaza tot din secolul al XIX-lea.

Tag-uri: reviste | skateboard

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI