Prima pagină Timp Liber

Reviste

Daniel Nicolescu 09.15.2008 | ● Vizualizări: 102
Reviste     reviste, Ca m’interesse, BBC History Magazine, Pour la science + zoom
Galerie foto (1)

de Daniel Nicolescu

Rasul nu doar ingrasa, ci te si face intelept

Ça m’intéresse, nr. 330, august 2008

Articolul infatiseaza teza provocatoare pe care filosofii Thomas Cathart si Daniel Klein au dezvoltat-o in paginile lucrarii Platon si ornitorincul sau intra intr-un bar. Ideea de baza este ca multe povesti amuzante (glume, bancuri, anecdote) fac trimitere la probleme filosofice profunde si au drept scop, ca si intrebarile de natura metafizica, rasturnarea prejudecatilor care au construit actuala noastra viziune despre Univers. Fiecare micuta povestire hazoasa se incheie cu un hohot de ras, dublat de un straniu sentiment de vertij, iar autorii profita de talcul ei ca sa ii decripteze pe Sartre, pe Hegel, pe Freud si pe multi altii, dar si ca sa ne explice lumea si sa raspunda la intrebari pe care ni le punem de mii de ani: cine suntem, de unde venim, incotro mergem? Preluand tehnica lui Cathart si Klein, autorii articolului ne propun un mic traseu initiatic in 12 glume. Iata o mica proba: Omul este, inainte de orice, produsul unui determinism cultural sau social. Cu siguranta. Dar, nefiind fericit, este macar liber? se intreaba filosoful Platon. Nici macar, raspunde Sf. Augustin, pentru care Dumnezeu este cel care il face pe om sa actioneze. Dumnezeu este in toate, adauga Spinoza. E vorba despre o pozitie considerata ridicola de catre Marx sau Nietzsche, pentru care Dumnezeu este o simpla creatie a omului. Pentru a-si intemeia teza, ultimii doi ar putea folosi aceasta gluma: „Moise, Iisus si un batran barbos joaca golf. Toti trei trebuie sa trimita mingea dincolo de apele unui iaz. Moise e primul. Ridica bratele, apele se despart si mingea aterizeaza chiar langa gaura. Urmeaza Iisus: mingea lui «calca» pe ape si se opreste si mai aproape de gaura. Batranul loveste mingea in directia opusa gaurii, aceasta ricoseaza dintr-o stanca, se ridica in aer, cade in mijlocul baltii, e inghitita de o broasca, aceasta este rapita de un vultur, care scapa broscuta, care scapa mingea, care cade direct in gaura. Moise se intoarce spre Iisus si ii spune: «Ti-am mai zis ca urasc sa ma joc cu taica-tau!»“ Si tot asa…

Trasnai olimpice

BBC History Magazine, vol. 9 nr. 8, august 2008



In 1896, la primele Jocuri Olimpice moderne de la Atena, au fost inscrise 43 de probe din noua sporturi diferite. La Antwerp, Belgia, in 1920, numarul lor ajunsese la 150 (pentru 20 de sporturi). Cateva dintre acestea, precum boxul sau fotbalul, sa zicem, au ramas. Altele, sub cenzura bunului-simt, au disparut sau chiar au fost date uitarii. Cea mai bizara, inregistrata la Paris in 1900, a fost proba impuscarii de porumbei vii (prima si ultima data cand au fost omorate animale la Olimpiada). La Londra, in 1908, a fost inregistrata prima competitie motorizata a Olimpiadelor: cursa de 40 de mile cu barci cu motor. Tot la Paris, in 1900, o proba de taiat rasuflarea: inotul subacvatic, pe o distanta-limita de 60 de metri, in raul Sena, castigata de francezul Charles de Vandeville cu un minut si opt secunde.

O molecula a increderii

Pour la science, nr. 370, august 2008

Intrebarea lui Gaston Bachelard: „Si-ar construi oare pasarea cuib, daca nu ar avea instinctual incredere in lume?“ ar putea reprezenta motto-ul acestui numar al revistei. Articolele sunt convergente in privinta faptului ca ating problematica increderii in sine si in ceilalti. De ce acordam incredere anumitor persoane? E ciudat sa accepti ce zice altul, stiind prea bine ca este posibil sa se insele, ca poate deforma adevarul, ca poate sa minta ca sa-si amuze interlocutorul sau chiar ca sa-i dauneze. Insa ar fi imposibil sa traiesti intr-o continua suspiciune fata de semenii tai. In acest fel, orice legatura sociala ar fi sugrumata. Potrivit ultimelor cercetari, nu doar sinceritatea hraneste increderea. Se pare ca un hormon, ocytocina (cunoscut pana acum doar ca element de stimulare a contractiilor uterine in timpul nasterii), este elementul organic hotarator care favorizeaza increderea, indispensabila relatiilor sociale.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI