Prima pagină Timp Liber

Reviste

Daniel Nicolescu 12.15.2008 | ● Vizualizări: 33
Reviste     reviste, Ca m’interesse, La Recherche, Pour la science + zoom
Galerie foto (1)

Texte de Daniel Nicolescu

Muzica, de la arta la stiinta

Pour la science, noiembrie 2008, nr. 373

Acest numar special al revistei este dedicat muzicii si raporturilor sale cu stiinta in contemporaneitate (muzica si matematica, muzica si neurobiologie, muzica de sinteza). Problema are o istorie straveche: Pitagora, in secolul al VI-lea i. Hr., explorase deja raporturile dintre matematica si muzica, dintre consonanta si raporturile de frecventa, dintre armonie si structura muzicala. Doua secole mai tarziu, Aristoxene a redactat primul tratat de armonie. Dupa el, Euclid, Plutarh si Ptolemeu au pus bazele unei conceptii stiintifice asupra muzicii. In timpurile moderne, mergand pe urmele vechilor greci si ale zeilor olimpieni (Apollo canta la lira, iar Atena din aulos – un fel de flaut), numerosi cercetatori au facut din muzica unul dintre terenurile lor privilegiate de studiu. In aceasta „fuga“ a rigorii, instrumentele clasice isi livreaza secretele de functionare, ale caror subtilitati erau ignorate in ciuda numeroaselor veacuri de practica muzicala. Informaticienii analizeaza sunetul pentru imbogatirea spatiilor virtuale; matematicienii exploreaza structurile formale ale muzicii; neurologii studiaza felul in care creierul trateaza muzica si isi pun intrebari legate de relatiile privilegiate pe care omul le-a avut cu melos-ul. Limbajul muzical pare unul universal, iar nou-nascutii sunt in mod clar sensibili la sunetele melodioase. Ne nastem oare predispusi sa fim emotionati de muzica, sa ne simtim veseli sau tristi, in functie de melodie, tot asa cum ne nastem predispusi sa vorbim? Cercetatorii diseca, in circa 40 de pagini, sunete si instrumente (remarcabil articolul despre miracolul numit harpa), le asambleaza in fata noastra spre a obtine nu doar aranjamente originale, ci si noi instrumente. Mergem, calauziti de ei, de la arta la stiinta, dar si de la stiinta spre arta.

Pusche pe limba…

Ça m’intéresse, nr. 333, noiembrie 2008



O echipa de ingineri de la Institutul de tehnologie  din Georgia (SUA) dezvolta actualmente un sistem capabil sa permita unui tetraplegic (persoana cu toate cele 4 membre paralizate) sa controleze cu limba un scaun cu rotile electric. Pe varful organului este fixat un mic magnet, in timp ce pe marginile gurii se afla asezati niste receptori care masoara modificarile de camp magnetic induse de miscare. Restul e facut de un calculator. Potrivit unui student valid care a testat dispozitivul, sunt necesare circa 5 minute pentru a invata controlul celor 6 comenzi posibile. Urmatoarea etapa va consta in transformarea restului gurii si, cu precadere, a dintilor, intr-o tastatura virtuala. Va fi de ajuns sa atingi cu varful limbii anumiti dinti sau zone ale palatului spre a compune mesaje sau a actiona niste comenzi.

Varsta conteaza

La Recherche, nr. 424, noiembrie 2008

Cum ar putea fi explicata popularitatea unei pagini web? In opinia lui Alain Barrat, cercetator la Centrul de fizica teoretica din Marsilia (Franta), succesul unui site se sprijina pe doua temeiuri esentiale. Primul este legat de calitatea sa intrinseca, cel de-al doilea de vechimea acestuia. In fond, spune specialistul, este vorba despre o problema de stiinte sociale: ce este mai important, talentul sau experienta? Pentru a explica fondul chestiunii, Barrat recurge la datele oferite de cercetatorul american J.S. Kong, care, impreuna cu echipa sa, a studiat 17.500 de webhosturi de site-uri, care insumeaza circa 22 de milioane de pagini in lumea intreaga. Timp de un an, ei au obtinut niste „fotografii“ lunare ale web-ului, consemnand ce legaturi (link-uri) spre anumite pagini apareau sau dispareau. Cu cat o pagina era mai veche, cu atat mai mult timp au avut internautii sa creeze legaturi catre ea.