Halloween, sarbatoarea spiritelor

31 10. 2007, 08:50

Evenimentul, Shamhain dupa numele sau original, avea o stransa legatura cu preocuparile barbarilor de acum peste 2000 de ani, cei care vedeau in ziua de 1 noiembrie inceputul iernii si al noului an. Asociat cu moartea si frigul patrunzator al anotimpului inghetat, acesta era dedicat zeului celtic al tenebrelor, Anwinn, cel care, in noaptea premergatoare primei zile de iarna, le permitea tuturor creaturilor fantastice sa invadeze lumea celor vii.

Credinta era ca spiritele fara liniste ale celor morti puteau cauta, in acea unica noapte, drumul catre lumea de dincolo cu ajutorul oamenilor, iar singurul mod in care puteau face acest lucru, era sa le fure trupul. De fapt, se pare ca vechii locuitori ai Britaniei si ai Irlandei de azi recurgeau destul de des la arderea pe rug a celor suspecti de a fi posedati, asta si ca un avertisment la adresa spiritelor care trebuiau indepartate.

În ajunul zilei de 31 octombrie, celţii din Irlanda construiau ruguri înalte din ramuri tinere de stejar pe care le considerau sfinte, iar la focul acestora infaptuiau sacrificii rituale. In acelasi timp, in nici o casa nu era aprins focul pentru a le face reci si neprimitoare, iar oamenii isi pictau chipurile in motive sumbre pentru a se confunda cu aratarile malefice care bantuiau printre ei. Aceeasi ceremonie avea loc si in Scotia cu singura deosebire ca pictii, nativii scotieni, credeau ca pot citi viitorul privind flacarile acestor ruguri .

Primele modificari ale traditiei celtice apar odata cu invazia romana din anul 43 i.H., atunci cand in Britania, odata cu trupele imperiale patrund si credintele latine. Si cum Shamhain era celebrata in aceeasi zi cu Pomona, zeita romana a fructelor, cele doua sarbatori se vor contopi, dand nastere, printre altele, obiceiului de a imparti fructe si dulciuri copiilor.

Urmatorii 500 de ani aduc in Britania si Irlanda primele invataturi crestine, cele care vor intra intr-un puternic conflict cu traditiile locale pe care le catalogau drept manifestari pagane. Cu atat mai ostracizat a fost stravechiul festival de Shamhain, considerat de Biserica Catolica un cult de adulare a demonilor care trebuia interzis numaidecat. Primul care va incerca schimbarea va fi Papa Bonifaciu al IV-lea ( 550-615 d.H), cunoscut mai ales pentru indarjirea cu care a luptat impotriva credintelor barbare.

Si cum controlul bisericii nu putea fi unul complet atata vreme cat celtii continuau sa isi celebreze mortii, Shamhain devine prin hotararea papalitatii, All Saints’day sau Ziua tuturor sfintilor. Problema care aparea acum era pe cat de simpla , pe atat de neprevazuta. All Saints day era o zi sfanta si nu un festival , iar oamenii continuau sa le sarbatoreasca impreuna. Timp de 200 de ani , cele două evenimente s-au defasurat concomitent iar biserica isi dadea seama ca inca nu a scapat de ritualul pagan. Papa Grigorie al III-lea a incercat sa il înlăture interzicând costumele si machiajele hidoase, lasand, in schimb, traditia colindului din poarta in poarta, tinerii putand sa se deghizeze in …sfinti.