Pe urmele dacilor

31 01. 2008, 11:16

Luncani – Piatra Rosie

Costesti – Blidaru

Costesti – Cetatuie

Fetele albe

Facts

La cetăţi se ajunge extrem de greu. La Blidaru şi la Piatra Roşie nu se poate ajunge deloc cu maşina

Romania duce lipsa de o legislatie care sa protejeze ramasitele istorice de vanatorii de comori

Zorii civilizatiei

Arhitectura autohtona a fost imbogatita cu elemente de arhitectura greceasca si romana, adaptate la resursele de materiale locale si la gusturile estetice ale dacilor.
Nu doar elementele de arhitectura si buna organizare militara vin sa sustina ideea ca avem de-a face cu o civilizatie in plin avant, ci si preocuparile pentru medicina, botanica farmaceutica si calculele astronomice folosite in arhitectura.
Complexitatea si marimea constructiilor, elementele si tehnicile de inspiratie elenistica plaseaza civilizatia daca cu mult deasupra populatiilor “barbare” care populau continentul in acea epoca.
Strategia militara in arhitectura

Obligat de catre Traian sa demoleze o parte din fortificatii, dupa pierderea razboiului din 101-102, Decebal le-a refacut si le-a intarit din nou in anii 103-104. Urmatorul razboi pierdut de catre daci, in 105-106 a dus la incendierea si demolarea tuturor cetatilor, cu exceptia Sarmisegetuzei. Garnizoana romana lasata aici va reface fortificatiile si le va extinde, ramanand aici de-a lungul domniei lui Traian.
Amenajarile gospodaresti cu ateliere, cuptoarele, conductele de apa din tuburi de lut ars si obiectele casnice din ceramica sau metal sunt deopotriva indicatori ai gradului avansat de civilizatie ai populatiei bastinase.

Sarmisegetuza Regia

Dacii manifestau o preferinta pentru ornamentatia in piatra, faza clasica a civilizatiei dacice fiind marcata de decoratiunile cu motive militare.
Traditia era foarte importanta, insa stramosii nostri nu s-au ferit sa inoveze, construind conducte de lut ars pentru circularea apei si un canal de calcar cu doua ramuri pentru drenarea teraselor.