Experții regândesc scenariile legate de răspândirea COVID-19

Inițial, cercetătorii erau de părere că va urma un al doilea val al îmbolnăvirilor de COVID-19.

Experții din Statele Unite ale Americii erau de părere în urmă cu câteva luni că numărul îmbolnăvirilor cu COVID-19, la fel ca cele de gripă sezonieră, se vor reduce pe timpul verii și că va urma un al doilea val în toamnă. Acum însă, sub lumina cifrelor zilnice, cercetătorii trebuie să-și reformuleze teoriile.

„Nu există dovezi că va exista o scădere a cazurilor”, explică dr. Michael Osterholm, citat de către Business Insider. Acesta a lucrat în luna aprilie la un raport care contura un scenariu al valurilor de COVID-19, dar acum, explică faptul că această maladie este asemănătoare cu un incendiu de pădure, aflându-se în căutarea unor noi victime.

Cele trei scenarii posibile ale raportului din aprilie

Primul scenariu descris de către cercetători, indica o serie valuri de îmbolnăviri, acestea urmând schimbarea anotimpurilor. Cel de-al doilea scenariu prevedea un val inițial masiv, urmat de o serie de valuri mai mici de-a lungul următorilor luni și ani. Al treilea scenariu prevedeau o rată de transmitere lentă.

Totuși, după cum putem vedea, realitatea ne arată faptul că rata de evoluție a infecțiilor cu COVID-19 nu se încadrează în aceste trei scenarii. Înseamnă asta asta că au greșit oamenii de știință? Adevărul este că au greșit. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem și în ce context au apărut aceste erori.

Scenariile propuse în raportul din aprilie au plecat de la o serie de similarități observate între pandemia din prezent și epidemia de gripă din 1918. La fel ca gripa, noul coronavirus se răspândește prin picături pe care oamenii le emit când tusesc, strănută sau vorbesc și ambele virusuri pot fi transmise chiar și atunci când persoanele infectate nu prezintă niciun simptom. Din această cauză, scenariile propuse au folosit modelele de evoluție identificate în urmă cu 100 de ani.

„În aprilie, ne așteptam la o evoluție în valuri, o creștere mare a cazurilor, urmată de o perioadă de calm și apoi un al doilea val mai mare din motive care depășesc consecințele comportamentului uman, ceea ce s-a întâmplat istoric cu alte pandemii gripale”, explică Osterholm.

Devine coronavirusul  sezonier?

Datele din prezent ne arată faptul că ritmul îmbolnăvirilor este unul constant și că nu se mai preconizează un al doilea val, ci sunt deja într-un val mare. Unii cercetători au teoretizat că, în timp, coronavirusul va deveni sezonier.

Margaret Harris, purtătoarea de cuvânt a Organizației Mondiale a Sănătății explică faptul că nu putem trata situația coronavirusului în termeni de anotimpuri, chiar dacă acesta se comportă în unele aspecte asemănător cu virusurile gripale. Această comparație se dovedește ineficientă deoarece COVID-19 este o infecție nouă și se comportă diferit.

De ce s-a răspândit COVID-19 atât de repede? Rachel Baker, cercetătoare a Universității Princeton, SUA, are o explicație. „Suntem la începutul pandemiei, atunci când apare un nou virus într-o populație care nu l-a mai avut până acum. Așadar, lipsa imunității de masă devine un factor esențial al răspândirii, iar climatul nu contează foarte mult în această situație”.

baker a publicat un studiu în luna mai în care explică faptul că creșterea sau scăderea temperaturilor, asociată schimbării anotimpurilor, influențează evoluția unui virus abia după ce o mare parte din populație a dobândit imunitate în fața acestuia.

Acesta speculează, și acesta este cuvântul pe care trebuie să punem accentul până când o să avem datele care să confirme sau infirme această afirmație, că coronavirusul va deveni sezonier, cu un vârf de infecții în timpul iernii. Această evoluție ar urma să aibă loc în doi sau trei ani, în funcție de cât de repede este dezvoltat și distribuit un vaccin.

Citește și:

Medic: Nu putem calcula prevalenţa COVID-19, datele nu sunt relevante

Noi valuri de infecție cu COVID-19 ar putea fi prevenite prin purtarea măștilor

A fost descoperit un efect advers pe termen lung al infectării cu COVID-19

21 de medicamente existente ar putea trata COVID-19 prin blocarea virusului – studiu