Bacteriile din intestin ne influenţează dezvoltarea creierului

Potrivit descoperirilor făcute de cercetători, acea colonizare a intestinului făcută de către anumiţi microbi ar putea favoriza dezvoltarea optimă a creierului. Este cunoscut faptul că acele condiţii ambientale din primii ani de viaţă au repercursiuni importante asupra dezvoltării viitoare a organismului. De exemplu, imediat după naştere, intestinul mamiferelor este colonizat de diferite comunităţi de bacterii şi mai multe studii au demonstrat că acest proces este unul esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a numeroase organe, a sistemului imunitar, a vaselor sanguine şi a funcţiilor hepatice.

Ca multe alte organe, creierul este influenţat de diverşi factori de mediu cu care organismul intră în contact imediat după naştere. În cadrul acestui studiu, cercetătorii au demonstrat prezenţa unei legături între infecţia cauzată de microbi patogeni la naştere şi dereglări neurologice ale dezvoltării cerebrale, printre care autismul şi schizofrenia.

Cercetătorii de la Karolinska Institutet şi Stockholm Brain Institute (Suedia), în colaborare cu Genome Institute din Singapore (GIS), au studiat influenţa microbilor intestinali "normali" asupra dezvoltării creierului şi a funcţiilor cerebrale. Mai exact, oamenii de ştiinţă au confruntat comportamentul unor şoareci crescuţi într-un mediu în care erau prezente microorganisme "normale", cu cel al şoarecilor crescuţi într-un mediu fără surse de germeni. Experimentele au demonstrat că şoarecii din a doua categorie erau mai activi decât şoarecii crescuţi în mediul "normal" şi că aveau tendinţa de a adopta comportamente mai riscante.
"Datele ne fac să presupunem că există o fereastră de timp, la o perioadă scurtă după momentul naşterii, în care microorganismele din intestin influenţează dezvoltarea cerebrală şi ulterior comportamentul într-o fază mai avansată", a comentat unul dintre autorii studiului, Rochellys Diaz Heijtz de la Karolinska Institutet şi Stockholm Brain Institute.

Analiza activităţii genelor asupra creierelor celor două grupuri de şoareci a scos în evidenţă diferenţe între nivelul activităţii acelor gene implicate în procesele de învăţare, memorizare şi control motoriu.

"Rezultatele studiului nostru sugerează că, în decursul evoluţiei, colonizarea microbilor intestinali s-a integrat în programarea dezvoltării cerebrale, cu efecte asupra controlului mişcării şi a comportamentelor de tip anxios. Microbii intestinali ar putea fi în măsură să modifice exprimarea genelor corelate predispoziţiei către anumite boli sau să aparţină mecanismului care cauzează modificări ale funcţiilor cognitive observate la pacienţii afectaţi de boli gastro-intestinale", a explicat omul de ştiinţă suedez. În opinia acestuia, modificările de comportament observate, cauzate de prezenţa florei intestinale la rozătoare, la oameni ar putea avea implicaţii chiar şi mai ample în bolile psihiatrice.

Sursa: Molecularlab