Micşorarea creierului odată cu vârsta li se întâmplă numai oamenilor

27 07. 2011, 10:40

Durata mai mare de viaţă este o urmare a faptului că avem creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un articol publicat de curând în Proceedings of the National Academy of Sciences. Rezultatele studiului indică faptul că bătrâneţea este consecinţa necesităţii de a contribui la creşterea copiilor tot mai inteligenţi.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai uşor. În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai uşor cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale legate de vârstă, ca Alzheimer, se micşorează şi mai mult. Această pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor structuri de neuroni şi al legăturilor dintre ei.

În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri, amintiri şi de a răspunde la semnalele corpului pare să se diminueze.

Cercetătorii ştiu că anumite zone ale creierului par să involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv superior, se micşorează mai mult decât cerebelul, responsabil de reglarea mişcărilor.

În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu au reuşit să afle de ce creierul nostru îşi pierde din materia cenuşie odată cu vârsta.

Într-un mod bizar, creierul maimuţelor nu este supus acestei pierderi de materie cenuşie, motiv pentru care cercetătorii iau în calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la oameni.

O echipă de neurologi, antropologi şi primatologi a colectat date pentru a afla răspunsul.

Comparând imagini obţinute prin rezonanţă magnetică de la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 şi 88 de ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuţi în captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu se micşorează cu vârsta.

Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferenţiază modul în care îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a fi responsabili faţă de copiii lor mult mai inteligenţi.

Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele. Anii de bătrâneţe sunt post-menopauză pentru om, pe când cimpanzeii se pot reproduce până când mor.

În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui cimpanzeu.

Dr Sherwood sugerează că viaţa prelungită a bunicilor are rolul evolutiv de a susţine mamele şi de a nu le lăsa să crească singure copiii tot mai inteligenţi şi mai energici. Îmbătrânirea, crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o mână de ajutor rudelor.

"Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor", a afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în studiu.

Dr. Preuss a declarat că diferenţele dintre ceierul uman şi cel al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferenţe ar putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor legate de îmbătrânire decât alte specii.

Sursa: BBC News