Ce ne poate altera credinţa?

28 04. 2012, 00:00

Oamenii folosesc două sisteme cognitive separate pentru procesarea informaţiei: unul rapid, emoţional şi intuitiv, şi un altul analitic şi mai lent. Primul sistem atribuie obiectelor scop, personalitate sau stări mentale, proces care duce la formarea credinţelor în supranatural. Prin urmare, oamenii care se bazează mai mult pe gândirea intuitivă sunt mult mai dispuşi să devină credincioşi, comparativ cu cei care au o gândire analitică.Cu toate acestea, cercetătorii susţin că gândirea analitică nu ne face neaparat non-religioşi, ci doar că activarea gândirii analitice poate diminua gândirea intuitivă şi invers.

Bazându-se pe aceste informaţii, oamenii de ştiinţă au realizat un studiu în care 93 de studenţi au fost puşi să îşi evalueze singuri credinţa în Dumnezeu sau în alte entităţi supranaturale, precum îngerii. Apoi, câteva săptămâni mai târziu, au fost stimulaţi să adopte o gândire analitică, prin diverse procedee: indivizii au fost rugaţi să rearanjeze propoziţii care includeau cuvinte precum „raţional” şi „a cugeta”, să citească texte scrise cu fonturi greu de descifrat sau să privească la o imagine cu sculptura Gânditorul de Rodin. Concomitent, un grup de control a primit sarcini ce implicau o dimensiune analitică mai puţin pronunţată: au privit imaginea statuii Discobolul a sculptorului antic Myron, au citit fraze ce cuprindeau cuvinte precum pantof şi au lecturat texte scrise cu cu un corp de literă uşor de citit.

La sfârşitul acestei perioade, studenţii au fost puşi să îşi reevalueze nivelul credinţei în supranatural. Astfel, s-a constat că, indiferent de nivelul credinţei manifestat anterior, la cei cărora li s-a stimulat gândirea analitică s-a constat o diminuare a încrederii în divinitate.

Cercetătorii au explicat că cel mai simplu mod de a înţelege acest fenomen este de a realiza că, dacă gândirea intuitivă duce la credinţă, cea analitică tinde să suprime acest proces.Aceste constatări ar explica de ce mulţi oameni de ştiinţă nu cred în forţe sau fiinţe supranaturale.

Sursa: New Scientist