În sălbăticie, clima determină sexul unei şopârle

Acum, cercetătorii australieni au descoperit o specie de şopârle care face acest lucru natural, în natură.

Este vorba despre dragonul bărbos (Pogona vitticeps), susceptibil la schimbarea sexului ca urmare a unor condiţii de climă.

Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y. În cazul dragonilor bărboşi din Australia, lucrurile stau pe dos. Femelele au un cromozom Z şi un cromozom W, în timp ce masculii au doi cromozomi Z. Şopârlele ZW vor fi mereu femele, însă şopârlele ZZ pot ajunge să facă parte din oricare sex. Experimentele anterioare au arătat că temperaturile ridicate duce la ”feminizarea” şopârlelor cromozomal masculini, în cazul cărora are loc aşa-numita schimbare de sex (ZZf). Oamenii de ştiinţă au vrut însă să afle cum pot exista în natură mai multe sisteme de determinare a sexului şi care este elementul care determină schimbarea sexului.

Cercetătorii de la Universitatea din Canberra a colectat mostre de sânge şi de coadă de la 131 de şopârle sălbatice dintr-o zonă semi-aridă din Australia. Cu ajutorul analizelor moleculare, ei au descoperit că 11 dintre acele şopârle aveau un set de cromozomi masculini, însă erau femele. Aceştia au avut parte de o tranziţie rapidă de la un sistem de determinare a sexului controlat de genetică la unul dictat de temperatură.

Cercetătorii au împerecheat apoi femelele ZZf şi masculi ZZ. La puii rezultaţi, cromozomul W a dispărut. Sexul lor a fost determinat în totalitate de temperatura la care au stat ouăle în perioada de incubaţie, care a variat între 26 şi 36 grade. În absenţa unui cromozom W, apariţia unui pun feminin ar fi fost posibilă doar prin inversarea de sex.

Rezultatele sugerează că în cazul unor condiţii extreme de climă, genomul şopârlelor este alterat. Cu toate acestea, flexibilitate acestor reptile de determinare a sexului s-ar putea dovedi folositoare având în vedere evoluţiile climatice.

Sursă: IFLScience