Cercetătorii sunt uimiţi de o nouă descoperire făcută pe Planeta Marte

18 02. 2015, 00:00

Dârele descoperite pe Planeta Marte au generat nedumerire în rândul astronomilor, scrie sciencedaily.com. Acestea s-au ridicat la o altitudine de peste 250 km deasupra aceleaşi regiuni de pe planeta extraterestră. În comparaţie, aceleaşi particularităţi au fost observate în trecut la o altitudine de 100 km.

„La o altitudine de 250 km, diviziunea dintre atmosferă şi spaţiul cosmic este aproape inexistentă, astfel încât formaţiunile respective sunt cu atât mai surprinzătoare”, spune Agustin Sanchez-Lavega din cadrul Universităţii de Stat Vasco din Spania, cel care a realizat studiul citat de revista Nature.

Formaţiunile cosmice s-au dezvoltat în mai puţin de zece ore, acoperind o suprafaţă de 1.000 x 500 km şi au rămas vizibile timp de zece zile, schimbându-şi structura de la o zi la alta. Niciuna din sondele care orbitează în jurul planetei Marte nu au sesizat formaţiunile respective, din cauza geometriei şi iluminării lor, în acel moment.

Fotografiile realizate de Telescopul Spaţial Hubble între 1995 şi 1999 şi o bază de date cu imagini ale amatorilor de astronomie din anii 2001-2014 au scos la iveală formaţiuni de nori, care s-au format pe Marte, la o altitudine de 100 km.

Un set de imagini Hubble din 17 mai 1997 au atras atenţia asupra formaţiunilor ciudate, care au fost observate apoi de astronomii amatori în 2012. Savanţii vor să determine cauza apariţiei acestor nori prin utilizarea datelor furnizate de Hubble, în combinaţie cu imaginile realizate de pasionaţii de astronomie.

„Una din teorii spune că formaţiunile apar din cauza unei nebuloase de apă-gheaţă, dioxid de carbon-gheaţă sau particule de praf stelar, dar acest lucru ar necesita deviaţii excepţionale de la modelele normale de circulaţie atmosferică. Doar un asemenea element ar justifica apariţia formaţiunilor de nori la o asemenea altitudine”, spune Agustin.

„O altă teorie se referă la emisia aurorei şi acestea au fost observate în aceste locuri, fiind asociate cu câmpul magnetic crustal”, adaugă Antonio Garcia Munoz, un cercetător din cadrul ESA ESTEC şi co-autor al studiului citat. Sonda spaţială ExoMars, care ar putea fi lansată pe planeta roşie în 2016, ar putea elucida o parte din acest mister.

Sursa: Science Daily