Ce măsuri iau fermierii europeni în cadrul crizei îngrășămintelor?

05 10. 2022, 03:00
Foto: @Federico Respini/Unsplash

Pentru a putea face faţă crizei în creştere a îngrăşămintelor, fermierii europeni renunţă la culturile de seminţe oleaginoase în favoarea celor de mazăre, se pregătesc să-şi reducă efectivele de animale şi recurg la gadgeturi pentru a-şi reduce consumul de îngrăşăminte pe bază de azot.

Conform Bloomberg, eforturile pe care aceştia le fac pentru a folosi mai puţin din nutri­enţii vitali pentru culturi de bază ca grâul şi rapiţa evidenţiază ameninţa­rea continuă pe care criza îngrăşă­mintelor o constituie pentru produc­ţia de alimente.

Multe dintre fabricile de îngrăşă­minte ale Europei s-au închis în con­diţiile în care războiul purtat de Rusia în Ucraina pune presiune pe aprovizionarea cu gaze.

Ce măsuri iau fermierii europeni în criza îngrășămintelor?

Unii fermieri şi-au asigurat îngră­şă­minte pentru culturile de anul a­cesta înainte ca preţurile să urce dra­matic, însă acum aceştia se confruntă cu facturi mult mai mari odată ce încep să planteze pentru următoarea recoltă. Mai mult, scumpirea energiei face mai costisitoare lucrul cu trac­torul şi uscarea cerealelor, riscând să alimenteze şi mai mult inflaţia ali­mentară. „Este imposibil să faci planuri“, arată Adam Nowak, un fermier din Polonia.

Producţia de cereale a UE a scăzut cu 9% în acest an, iar deşi este prea devreme pentru a şti cum vor fi recoltele de anul viitor, fermierii se vor reorienta probabil către culturi care necesită mai puţine îngrăşă­minte, potrivit lui Vincent Braak, analist la Strategy Grains.

Îngrășămintele pe bază de azot

Criza dă dureri de cap şi crescă­torilor de animale, pentru că mulţi aplică îngrăşăminte pe păşuni. Vacile produc mai puţin lapte în lipsa dietei potrivite, iar fermierii se tem că vor fi nevoiţi să-şi vândă o parte din efec­tivele de animale.

Fermierul britanic Richard Bramley şi-a redus utilizarea de îngrăşăminte pe bază de azot în ultimele două sezoane şi speră că noi echipamente îl vor ajuta să o reducă şi mai mult. Acesta a cheltuit aproximativ 23.000 de lire sterline pe un senzor care detectează sănătatea plantelor şi aplică nutrienţi doar acolo unde este necesar.