A fost reconstruita formarea Terrei cu izotopi de argint
Noul studiu, publicat recent in revista "Science", pare a indica faptul ca apa si alte substante volatile cruciale ar fi putut sa fie prezente in cel putin unele dintre "caramizile elementare" de pe Terra, in loc sa fi ajuns aici ulterior, cu cometele. Fata de complexitatea sistemului solar, Terra este saraca in elemente volatile - hidrogen, carbon, azot -, concentrate in partea din interior si cu cea mai inalta temperatura din sistemul solar. Planeta noastra este saraca si in elemente moderat volatile, precum argintul. "Marea intrebare legata de formarea Terrei este cand a avut loc aceasta saracire. Iata de ce acest studiu asupra izotopilor de argint este extrem de util", a explicat unul dintre autorii studiului, Richard Carlson de la Departamentul de Magnetism Terestru din cadrul "Carnegie Institution for Science".
Argintul are doi izotopi stabili, unul dintre ei, argintul 107, fiind produs in sistemul solar primordial de rapida decadere a paladiului 107; acesta din urma este atat de instabil incat practic a decazut in totalitate pe parcursul primelor 30 milioane de ani din istoria sistemului solar. Argintul si paladiul difera din punct de vedere al proprietatilor chimice: argintul este mai volatil, in vreme ce paladiul se leaga de fier mult mai usor. Aceste diferente le-au permis cercetatorilor de la Carnegie sa utilizeze raporturi izotopice in meteoriti primitivi si in rocile scoartei, pentru a determina istoria elementelor volatile de pe Terra, in raport cu formarea nucleului feros al planetei. "Am observat ca raporturile izotopice din argintul rocilor scoartei terestre pot fi suprapuse celor din meteoritii primitivi. Si totusi, acesti meteoriti au compozitii foarte bogate in elemente volatile, spre deosebire de Terra, care este lipsita de aceste elemente", a comentat Carlson.
Izotopii de argint sugereaza ca nucleul Terrei s-a format cu
circa 5-10 milioane de ani dupa nasterea sistemului solar, adica
mai devreme indicau observatiile facute anterior asupra altor
elemente chimice.
Totusi, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste observatii
contradictorii pot fi aduse la un numitor comun daca se accepta
ipoteza ca procesul de acretiune a Terrei a inceput cu materiale
lipsite de elemente volatile pana la atingerea a 855 din masa
finala; acestea au fost apoi asimilate in stadiile succesive de
formare, la circa 26 milioane de ani dupa crearea sistemului solar,
cel mai probabil in decursul unui singur eveniment. Poate ca
gigantica coliziune intre proto-Terra si un obiect de dimensiunile
planetei Marte a proiectat pe orbita ei suficient material din care
sa se formeze Luna.
Rezultatele studiului sustin un model de formare terestra vechi de 30 de ani, denumit "acretiune eterogena", potrivit caruia componentele elementare ale Terrei si-au schimbat compozitia pe masura ce planeta s-a format. In opinia oamenilor de stiinta, ar fi fost de ajuns o cantitate mica de materiale bogate in elemente volatile similare meteoritilor primitivi, adaugata pe parcursul stadiilor succesive de acretiune ale Terrei, pentru a explica toate elementele volatile, inclusiv apa, existente acum pe planeta noastra.
DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!
- Pamantul... in imagini spectaculoase
- Cea mai frumoasa fantana din lume se afla in India (FOTO)
- 50 de lucruri pe care nu le stiai despre Hawaii
CITESTE SI: