O cutremurătoare poveste de dragoste, sfârşită tragic. Cum a murit moştenitorul tronului Austro-Ungariei împreună cu amanta sa

30 01. 2024, 07:40
Sursa foto: Profimedia

Povestea tragediei de la castelul Mayerling este cunoscută contemporanilor din două filme – unul cu Danielle Darrieux si Charles Boyer, celălalt, cu Catherine Deneuve şi Omar Sharif.

Personajele pe care le-au întruchipat erau 1. Rudolf, (n. 1857, 21 august ) şi era fiul impăratului Franz Josef şi al Elisabetei (Sissy), unicul fiu, şi moştenitor al tronului Imperiului Austro Ungar. 2. Celălalt personaj tragic era iubita lui de numai 18 ani, (19 martie 1871), Maria Vetsera, fiica unui baron, diplomat de carieră.

Cadavrele celor doi au fost descoperite la 30 ianuarie 1889 într-un castel de vânătoare, aproape de Viena, la numai 15 km distanță. Cu o seară înainte împaratul și împărateasa au dat o recepţie la Hoffburg, Rudolf nu a participat pentru că pregatise, s-a scuzat, o vânătoare pentru 30 ianuarie la Mayerling. Dar în dimineața acelei zile trupurile celor doi îndrăgostiţi au fost găsite fără viaţă în apartamentul prinţului. Dat fiindcă alături era o sticluță, s-a spus că luase otrava. Maria Vetsera alături, era moartă, de mai multa vreme după raceala și vinețeala cadavrului. Murise de câteva ceasuri, înainte de prințul Rudolf. Prințul stătuse alături plângând-o, și în zori a preferat să se sinucidă.

Ațadar Maria Vetsera s-a sinucis, apoi la câteva ore, s-a sinucis şi Rudolf. O versiune spunea că ea ar fi murit împușcată de prinţ, conform unei întelegeri dintre cei doi, şi că apoi prinţul şi-a luat zilele folosind otrava. Era aşadar nu o dublă sinucidere, ci un asasinat urmat de o sinucidere.

Corpul Mariei Vetsera a fost înmormântat repede, într-un cimitir de lângă Viena, în mare secret. Nu s-a făcut o anchetă poliţienească, aşa cum cereau împrejurările. Nici unul dintre cei doi nu murise de moarte naturală. Mamei ei nu i s-a permis să participe la înmormântare fapt care a stârnit suspiciuni în plus. Moartea prințului s-ar fi datorat – conform versiunii oficiale – unui anevrism al inimii de care ar fi suferit Rudolf de mai multă vreme, explicație fantezistă care voia sa liniștească lumea și să pună Curtea de la Viena într-o lumină bună. Prinţul Rudolf nu putea fi acuzat de crimă fără consecinţe asupra reputaţiei familiei Imperiale. Şi nici de o sinucidere care lăsa Imperiul fără succesor la tron.

Emoţia a fost uriaşă, blânda impărăteasă Sissy nu şi-a mai revenit niciodată. Pentru austerul şi glacialul Franz Josef, dincolo de drama provocată de dispariția lui Rudolf, a însemnat o schimbare politică – anume găsirea unui nou moștenitor la tron. Acesta a fost Franz Ferdinand, fiul fratelui Împăratului, Karl Ludwig, care a reenunțat la tron câteva zile mai târziu in favoarea fiului. Şi Franz Ferdinand a avut o soartă tragica – a fost asasinat la Sarajevo la 28 iunie 1914, fapt care a dus la izbucnirea primului război mondial, război care s-a terminat prin prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar. Franz Josef, tatăl prinţului Rudolf, nu a mai apucat să vadă acest deznodământ. A murit în 1916.

Imprejurările tragice de la Mayerling nu sunt nici până azi clarificate. Misterul, enigma au rămas intacte. Mai exact spus, odată cu dispariţia celor doi, o seamă de legende au parazitat versiunea oficială. Se pare că a existat o discuţie dură între împărat şi fiul său, in care Franz Josef i-a cerut fiului să renunţe la iubita lui, Maria Vetsera. Motivele invocate erau două -1. era o legătură morganatică, de care vorbea Curtea, iar vienezii fireşte bârfeau. 2. Soţia prinţului Rudolf, Stephanie, cu care avea un fată, se plângea de comportamentul prinţului moştenitor, chiar dacă de mai multă vreme căsătoria lor era un eşec şi trăiau separat.

Rudolf, se spune, a refuzat. După câteva zile se produce drama. A preferat să se sinucidă împreună cu Maria Vetsera pentru că nu putea să îl mulţumească pe Impărat, adică să se despartâ de iubită. Era într-o situaţie fără ieşire.

Există şi alte scenarii. Unul spune că ar fost vorba de motive politice. Că Rudolf s-a sinucis când s-a descoperit că e amestecat într-o conspiraţie împotriva tatălui său. O variantă a acestui scenariu spune că ar fi fost asasinat la ordinul tatălui sau din acelaşi motiv, conspiraţie. În timp, scenariile s-au multiplicat, există un adevărat cult al celor doi îndrăgostiţi care au preferat să moară decât să se despartă.

Sursa: Stelian Tănase

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 30 ianuarie:

1882 – S-a născut Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii (m. 12 apr. 1944)

1892 – S-a născut Grigore Gafencu, om politic, ministru de Externe, gazetar remarcabil (m. 30 ianuarie 1957)

1927 – S-a născut Olof Joachim Palme, şeful executivului suedez în perioadele 1969-1976 şi 1982-1986. (m. 28 februarie 1986)

1933 – Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei.

1951 – A încetat din viaţă Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile (n. 3 noiembrie 1875)

1991 – „Grupul celor 24” a hotărât, la Bruxelles, să includă România între ţările est-europene beneficiare de asistenţă în cadrul Programului PHARE. Programul PHARE, iniţiat în 1989, îşi propune ajutorarea prin credite şi asistenţă tehnico-economică a fostelor ţări socialiste.

1996 – Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat anul 1996 an internaţional pentru eradicarea sărăciei.

2000 – Guvernul a ratificat, printr-o Ordonanţă, Acordul de împrumut dintre România şi Comunitatea Europeană, precum şi Memorandumul de înţelegere dintre cele două părţi pentru un credit de până la 200 de milioane de euro.

2004 – Regizorul Roman Polanski a primit titulul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), în cadrul unei ceremonii ce a marcat Ziua UNATC şi totodată împlinirea a 170 de ani de învăţămînt teatral în România.

2005 – Fostul deputat Corneliu Ruse a murit.

2007 – Autorităţile române şi bulgare au semnat, la Sofia, acordul privind construcţia unui nou pod peste Dunare, între portul bulgar Vidin şi oraşul românesc Calafat.

2009 – Ministrul Apărării Mihai Stănişoară l-a destituit pe şeful Statului Major al Forţelor Aeriene Constantin Croitoru în urma furtului de armament de la unitatea militară din Ciorogârla.