Premiul Nobel pentru Fizică 2022, acordat lui Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger
Premiul Nobel pentru Fizică 2022 a fost acordat unor cercetători din domeniul mecanicii cuantice, respectiv Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger.
Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au desfășurat fiecare experimente fără precedent folosind stările inseparabilității cuantice, adică atunci când două particule se comportă ca o unitate singulară chiar și atunci când sunt separate. Astfel, rezultatele celor trei laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică 2022 au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informația cuantică.
„Devine tot mai clar faptul că un nou tip de tehnologie cuantică își face apariția. Putem vedea că cercetările laureaților cu stările de inseparabilitate cuantică sunt foarte importante, dincolo de întrebările fundamentale despre interpretarea mecanicii cuantice”, a declarat Anders Irbäck, președinte al Comitetului Nobel pentru Fizică, potrivit unui comunicat de presă al Fundației Nobel.
O singură persoană a primit Premiul Nobel pentru Fizică de două ori
Sezonul Premiilor Nobel 2022 a debutat luni, 3 octombrie, odată cu anunțarea laureatului pentru Fiziologie sau Medicină.
În total, 115 de Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate între 1901 și 2021, iar 47 de Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate doar unui singur laureat.
De-a lungul timpului, patru femei au primit distincția, Marie Curie în 1903, Maria Goeppert-Mayer în 1963, Donna Strickland în 2018 și Andrea Ghez în 2020.
O singură persoană, John Bardeen, a primit Premiul Nobel pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Fizică a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915, atunci când i-a fost acordată distincția împreună cu tatăl său.
Marie Curie și Pierre Curie au primit împreună Premiul Nobel pentru Fizică
Cel mai bătrân laureat al Premiului Nobel pentru Fizică a fost Arthur Ashkin, care avea 96 de ani atunci când a primit prestigiosul premiu.
Marie Curie și Pierre Curie au primit împreună Premiul Nobel pentru Fizică în 1903. Marie Curie a primit Nobelul pentru Fizică pentru a doua oară în 1911, de data aceasta pentru Chimie. De asemenea, una dintre fiicele lor, Irène Joliot-Curie, a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1935 alături de soțul său, Frédéric Joliot.
Fiecare diplomă a Premiului Nobel este o operă de artă unică, fiind creadă de cei mai de seamă artiști și caligrafi suedezi și norvegieni, potrivit paginii oficiale a organizației Premiilor Nobel.
Alfred Nobel a lăsat în testamentul său instrucțiuni precise
La data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel a lăsat în testamentul său instrucțiuni precise pentru ca cea mai mare parte din avere să fie folosită pentru o serie de premii, anume Premiile Nobel. Așa cum a scris marele savant în testament, o parte avea să fie destinată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire sau invenție în domeniul fizicii”.
Astfel, Alfred Nobel a lăsat mare parte din averea sa, peste 31 de milioane de coroane suedeze (SEK), pentru a fi convertită într-un fond și investită. Venitul generat de acele investiții avea să fie „distribuit anual sub forma unor premii pentru cei care în anul precedent au adus cel mai mare beneficiu umanității”.
Pentru anul 2022, suma stabilită pentru fiecare Premiu Nobel în parte este de 10 milioane coroane suedeze (SEK), sau aproximativ 900.000 de dolari.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Ernest Hemingway, scriitorul american laureat al Premiilor Pulitzer și Nobel pentru Literatură
O descoperire în fizica cuantică revoluționează noua generație de dispozitive electronice